agnațiune definitie

9 definiții pentru agnațiune

agnațiúne sf [At: DA / P: -ți-u- / Pl: ~ni / E: fr agnation, lat agnatio, -onis] (Jur) Legătură de rudenie civilă în raport cu înrudirea naturală.
AGNAȚIÚNE s. f. Legătură de rudenie civilă în raport cu înrudirea naturală. [Pr.: -ți-u-] – Din fr. agnation, lat. agnatio, -onis.
AGNAȚIÚNE s. f. Legătură de rudenie civilă în raport cu înrudirea naturală. [Pr.: -ți-u-] – Din fr. agnation, lat. agnatio, -onis.
agnațiúne (-ți-u-) s. f., g.-d. art. agnațiúnii
agnațiúne s. f. (sil. -ți-u-), g.-d. art. agnațiúnii; pl. agnațiúni
AGNAȚIÚNE s.f. Legătură de rudenie civilă în raport cu înrudirea naturală. [Cf. fr. agnation, lat. agnatio].
AGNAȚIÚNE s. f. legătură de rudenie civilă în opoziție cu înrudirea naturală (cognațiune). (< fr. agnation, lat. agnatio)
AGNAȚIÚNE f. Legătură de rudenie civilă în raport cu înrudirea naturală. /<fr. agnation, lat. agnatio, ~onis
*agnațiúne f. (lat. agnátio, -ónis). Rudenie pin alianță, în opoz. cu cognațiune, rudenie naturală.

agnațiune dex

Intrare: agnațiune
agnațiune