aglutiná vtr [At: DA / Pzi: ~nez / E: fr agglutiner, lat agglutinare] 1 (D. particulele unor materiale) A se lipi unele de altele prin adeziune. 2 (D. bacterii, hematii etc.) A se lipi și a se precipita sub acțiunea unor substanțe. 3 (D. elementele vorbirii) A se lipi unul de altul, formând un singur cuvânt.

aglutinát1 sn [At: MDA ms / Pl: ? / E: aglutina] 1-3 Aglutinare (1-3).

aglutinát2, ~ă a [At: DA / Pl: ~ați, ~e / E: aglutina] (D. materiale) Ale cărui particule sunt lipite unele de altele prin adeziune.

AGLUTINÁ, aglutinez, vb. I. Refl. (Despre particulele unor materiale) A se lipi unele de altele prin adeziune. ♦ (Despre bacterii, hematii etc.) A se lipi și a se precipita sub acțiunea unor substanțe. ♦ (Despre elemente ale vorbirii) A se lipi unul de altul, formând un singur cuvânt. – Din fr. agglutiner, lat. agglutinare.

AGLUTINÁT, -Ă, aglutinați, -te, adj. (Despre materiale) Ale cărui particule sunt lipite unele de altele prin adeziune. – V. aglutina.

AGLUTINÁ, aglutinez, vb. I. Refl. (Despre particulele unor materiale) A se lipi unele de altele prin adeziune. ♦ (Despre bacterii, hematii etc.) A se lipi și a se precipita sub acțiunea unor substanțe. ♦ (Despre elemente ale vorbirii) A se lipi unul de altul formând un singur cuvânt. – Din fr. agglutiner, lat. agglutinans, -ntis.

AGLUTINÁT, -Ă, aglutinați, -te, adj. (Despre materiale) Ale cărui particule sunt lipite unele de altele prin adeziune. – V. aglutina.

AGLUTINÁ, aglutinez, vb. I. Refl. (Despre unele elemente, unele materiale granuloase etc.) A se lipi strîns, a se împreuna prin alipire, a se aglomera. Huilele grase se aglutinează pe grătarul focarului în timpul topirii. ♦ (Despre bacterii) A se aglomera prin alipire (în anumite condiții). Vibrionul holeric se aglutinează sub influența serului imun. ♦ (Despre elemente distincte ale vorbirii) A se alipi unul de altul, sudîndu-se și formînd un singur cuvînt. În limba romînă articolul hotărît se aglutinează cu substantivul pe lîngă care se pune.

AGLUTINÁ, aglutinez, vb. I. Refl. (Despre unele elemente, unele materiale granuloase etc.) A se împreuna prin alipire; a se uni. ♦ (Despre bacterii) A se aglomera prin alipire (în anumite condiții). ♦ (Despre elemente ale vorbirii) A se lipi unul de altul, formând un singur cuvânt. – Fr. agglutiner (lat. lit. agglutinare).

aglutiná (a se ~) (a-glu-) vb. refl., ind. prez. 3 se aglutineáză

aglutiná vb. (sil. -glu-), ind. prez. 1 sg. aglutinéz, 3 sg. și pl. aglutineáză

aglutinát adj. m., pl. aglutináți; f. sg. aglutinátă, pl. aglutináte

AGLUTINÁ vb. (LINGV., BIOL., TEHN.) a (se) alipi, a (se) lipi, a (se) reuni, a (se) suda, a (se) uni. (Două elemente ale vorbirii se ~.)

AGLUTINÁT adj. (LINGV., BIOL., TEHN.) alipit, lipit, reunit, sudat, unit. (Cuvinte ~.)

AGLUTINÁ vb. I. refl. A se uni, a se lipi strâns. ♦ (Despre bacterii) A se aglomera prin alipire. ♦ (Despre cuvinte etc.) A se uni, a se lipi, formând un cuvânt unic (cu alt sens). [< fr. agglutiner, cf. lat. agglutinare].

AGLUTINÁ vb. refl. a se uni, a se lipi strâns. (< fr. /s’/agglutiner, lat. agglutinare)

A SE AGLUTINÁ pers. 3 se ~eáză 1) (despre particulele unor materiale) A se uni prin adeziune formând un tot. 2) lingv. (despre afixe, cuvinte) A se alipi la alt cuvânt formând o unitate nouă. [Sil. a-glu-] /<fr. agglutiner, lat. agglutinare

*aglutinéz v. tr. (lat. agglutinare, d. glútino, -áre, a încleĭa, care vine), d. glúten orĭ glutinum, cleĭ). Lipesc la un loc, înpreun pin lipire.

AGLUTINA vb. (LINGV., BIOL., TEHN.) a (se) alipi, a (se) lipi, a (se) reuni, a (se) suda, a (se) uni. (Două elemente ale vorbirii se ~.)

AGLUTINAT adj. (LINGV., BIOL., TEHN.) alipit, lipit, reunit, sudat, unit. (Cuvinte ~.)