aglomera definitie

15 definiții pentru aglomera

aglomerá [At: I. IONESCU, M. 101 / Pzi: ~réz / E: fr agglomérer, lat agglomerare] 1-2 vtr A (se) strânge la un loc în număr mare Vz a (se) îngrămădi, a se înghesui. 3 vr (D. un loc) A deveni suprapopulat. 4 vt (D. unele substanțe) A uni între ele granulele, firele sau fâșiile care compun un material. 5 vt A încărca pe cineva cu prea multe treburi.
AGLOMERÁ, aglomerez, vb. I. 1. Refl. A se strânge la un loc în număr mare; a se îngrămădi, a se înghesui. ♦ (Despre un loc) A deveni suprapopulat. 2. Tranz. (Despre unele substanțe) A uni între ele granulele, firele sau fâșiile care compun un material. 3. Tranz. A încărca pe cineva cu prea multe treburi. – Din fr. agglomérer, lat. agglomerare.
AGLOMERÁ, aglomerez, vb. I. 1. Refl. A se strânge la un loc în număr mare; a se îngrămădi, a se înghesui. ♦ (Despre un loc) A deveni suprapopulat. 2. Tranz. (Despre unele substanțe) A uni între ele granulele, firele sau fâșiile care compun un material. 3. Tranz. A încărca pe cineva cu prea multe treburi. – Din fr. agglomérer, lat. agglomerare.
AGLOMERÁ, aglomerez, vb. I. Refl. (Despre oameni sau obiecte) A se strînge la un loc în număr mare, a se aduna grămadă, a se îngrămădi. Nu trebuie lăsate să se aglomereze hîrtiile urgente. ◊ (Despre locul în care se îngrămădesc oameni sau obiecte) A deveni suprapopulat. Magazinul s-a aglomerat.
AGLOMERÁ, aglomerez, vb. I. 1. Refl. A se strânge la un loc în număr mare; a se îngrămădi. ♦ (Despre un loc) A deveni suprapopulat. 2. Tranz. (Despre unele substanțe) A lega între ele granulele, firele sau fâșiile care compun un material. – Fr. agglomérer (lat. lit. agglomerare).
aglomerá (a ~) (a-glo-) vb., ind. prez. 3 aglomereáză
aglomerá vb. (sil. -glo-), ind. prez. 1 sg. aglomeréz, 3 sg. și pl. aglomereáză
AGLOMERÁ vb. a se suprapopula, a se ticsi. (Locul, regiunea s-a ~.)
AGLOMERÁ vb. I. 1. refl. A se aduna laolaltă (în număr mare); a se înghesui, a se îngrămădi. ♦ (Despre orașe etc.) A se suprapopula. 2. tr. (Despre unele substanțe) A lega între ele granulele, firele sau fâșiile care compun un material. [P.i. -rez. / < fr. agglomérer, cf. it., lat. agglomerare].
AGLOMERÁ vb. I. refl. a se aduna laolaltă; a se îngrămădi; a se concentra. ◊ (despre orașe) a se suprapopula. II. tr. a lega între ele părțile componente ale unui material. (< fr. /s’/agglomérer, lat. agglomerare)
A AGLOMERÁ ~éz tranz. 1) A face să se aglomereze. 2) (materiale în formă de granule, fire etc.) A uni cu un liant încât să formeze un tot omogen. [Sil. a-glo-] /<fr. agglomérer, lat. agglomerare
A SE AGLOMERÁ mă ~éz intranz. A se aduna într-un loc în număr mare; a se îngrămădi. /<fr. agglomérer, lat. agglomerare
aglomerà v. a strânge la un loc, a grămădi (de persoane sau lucruri).
*aglomeréz v. tr. (lat. agglómero, -áre, d. glomus, ghem). Grămădesc. V. refl. Mă îmbulzesc: lumea s’a aglomerat la paradă
AGLOMERA vb. a se suprapopula, a se ticsi. (Locul, regiunea s-a ~.)

aglomera dex

Intrare: aglomera
aglomera verb grupa I conjugarea a II-a
  • silabisire: -glo-