Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

15 defini╚Ťii pentru aglomera

aglomer├í [At: I. IONESCU, M. 101 / Pzi: ~r├ęz / E: fr agglom├ęrer, lat agglomerare] 1-2 vtr A (se) str├ónge la un loc ├«n num─âr mare Vz a (se) ├«ngr─âm─âdi, a se ├«nghesui. 3 vr (D. un loc) A deveni suprapopulat. 4 vt (D. unele substan╚Ťe) A uni ├«ntre ele granulele, firele sau f├ó╚Öiile care compun un material. 5 vt A ├«nc─ârca pe cineva cu prea multe treburi.
AGLOMER├ü, aglomerez, vb. I. 1. Refl. A se str├ónge la un loc ├«n num─âr mare; a se ├«ngr─âm─âdi, a se ├«nghesui. ÔÖŽ (Despre un loc) A deveni suprapopulat. 2. Tranz. (Despre unele substan╚Ťe) A uni ├«ntre ele granulele, firele sau f├ó╚Öiile care compun un material. 3. Tranz. A ├«nc─ârca pe cineva cu prea multe treburi. ÔÇô Din fr. agglom├ęrer, lat. agglomerare.
AGLOMER├ü, aglomerez, vb. I. 1. Refl. A se str├ónge la un loc ├«n num─âr mare; a se ├«ngr─âm─âdi, a se ├«nghesui. ÔÖŽ (Despre un loc) A deveni suprapopulat. 2. Tranz. (Despre unele substan╚Ťe) A uni ├«ntre ele granulele, firele sau f├ó╚Öiile care compun un material. 3. Tranz. A ├«nc─ârca pe cineva cu prea multe treburi. ÔÇô Din fr. agglom├ęrer, lat. agglomerare.
AGLOMER├ü, aglomerez, vb. I. Refl. (Despre oameni sau obiecte) A se str├«nge la un loc ├«n num─âr mare, a se aduna gr─âmad─â, a se ├«ngr─âm─âdi. Nu trebuie l─âsate s─â se aglomereze h├«rtiile urgente. ÔŚŐ (Despre locul ├«n care se ├«ngr─âm─âdesc oameni sau obiecte) A deveni suprapopulat. Magazinul s-a aglomerat.
AGLOMER├ü, aglomerez, vb. I. 1. Refl. A se str├ónge la un loc ├«n num─âr mare; a se ├«ngr─âm─âdi. ÔÖŽ (Despre un loc) A deveni suprapopulat. 2. Tranz. (Despre unele substan╚Ťe) A lega ├«ntre ele granulele, firele sau f├ó╚Öiile care compun un material. ÔÇô Fr. agglom├ęrer (lat. lit. agglomerare).
aglomerá (a ~) (a-glo-) vb., ind. prez. 3 aglomereáză
aglomer├í vb. (sil. -glo-), ind. prez. 1 sg. aglomer├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. aglomere├íz─â
AGLOMERÁ vb. a se suprapopula, a se ticsi. (Locul, regiunea s-a ~.)
AGLOMER├ü vb. I. 1. refl. A se aduna laolalt─â (├«n num─âr mare); a se ├«nghesui, a se ├«ngr─âm─âdi. ÔÖŽ (Despre ora╚Öe etc.) A se suprapopula. 2. tr. (Despre unele substan╚Ťe) A lega ├«ntre ele granulele, firele sau f├ó╚Öiile care compun un material. [P.i. -rez. / < fr. agglom├ęrer, cf. it., lat. agglomerare].
AGLOMER├ü vb. I. refl. a se aduna laolalt─â; a se ├«ngr─âm─âdi; a se concentra. ÔŚŐ (despre ora╚Öe) a se suprapopula. II. tr. a lega ├«ntre ele p─âr╚Ťile componente ale unui material. (< fr. /sÔÇÖ/agglom├ęrer, lat. agglomerare)
A AGLOMER├ü ~├ęz tranz. 1) A face s─â se aglomereze. 2) (materiale ├«n form─â de granule, fire etc.) A uni cu un liant ├«nc├ót s─â formeze un tot omogen. [Sil. a-glo-] /<fr. agglom├ęrer, lat. agglomerare
A SE AGLOMER├ü m─â ~├ęz intranz. A se aduna ├«ntr-un loc ├«n num─âr mare; a se ├«ngr─âm─âdi. /<fr. agglom├ęrer, lat. agglomerare
aglomerà v. a strânge la un loc, a grămădi (de persoane sau lucruri).
*aglomer├ęz v. tr. (lat. aggl├│mero, -├íre, d. glomus, ghem). Gr─âm─âdesc. V. refl. M─â ├«mbulzesc: lumea sÔÇÖa aglomerat la parad─â
AGLOMERA vb. a se suprapopula, a se ticsi. (Locul, regiunea s-a ~.)

Aglomera dex online | sinonim

Aglomera definitie

Intrare: aglomera
aglomera verb grupa I conjugarea a II-a
  • silabisire: -glo-