afiniș definitie

2 intrări

11 definiții pentru afiniș

afiníș sn [At: HEM 435 / Pl: ~uri și (înv) -e / E: afin1 + -iș] Loc pe care cresc tufele de afini1 Si: afinet.
AFINÍȘ, afinișuri, s. n. Loc pe care cresc afini1; afinet. – Afin1 + suf. -iș.
AFINÍȘ, afinișuri, s. n. Loc pe care cresc afini1; afinet. – Afin1 + suf. -iș.
AFINÍȘ, afinișuri, s. n. Loc acoperit de afini. [Bourul] se cumpăni o clipă și făcu o săritură sprintenă peste peria de afiniș. SADOVEANU, F. J. 374.
AFINÍȘ, afinișuri, s. n. Loc acoperit cu afini. – Din afin1 + suf. -iș.
afiníș s. n., pl. afiníșuri
afiníș s. n., pl. afiníșuri
AFINÍȘ s. afinet. (Un ~ la marginea pădurii.)
AFINÍȘ ~uri n. Pădurice, desiș de afini. /afin + suf. ~iș
Afiniș (Munții) m. o ramură a Biharului care se prelungește până la Cluj.
AFINIȘ s. afinet. (Un ~ la marginea pădurii.)

afiniș dex

Intrare: afiniș
afiniș substantiv neutru
Intrare: Afiniș
Afiniș