aferat definitie

2 intrări

12 definiții pentru aferat

aferát, ~ă a [At: BRĂESCU, M. B. 154 / Pl: ~ați, ~e / E: fr affaire] (Fam) 1 Care este foarte ocupat. 2 Care vrea să pară foarte ocupat. 3 Plin de importanță.
AFERÁT, -Ă, aferați, -te, adj. Care este sau care pare că are multe treburi, că este foarte ocupat. – Din fr. affairé.
AFERÁT, -Ă, aferați, -te, adj. Care este sau care pare că are multe treburi, că este foarte ocupat. – Din fr. affairé.
AFERÁT, -Ă, aferați, -te, adj. (Franțuzism) Care are sau vrea să pară că are multe treburi, că este foarte ocupat sau copleșit de treburi. A fost o prăznuire în lege, iar Nevăstuica a avut toată dreptatea să se afle aferată din zorii zilei, cu șorțul de gospodină încins la mijloc.. PETRESCU, A. 450.
AFERÁT, -Ă, aferați, -te, adj. Care pare că are multe treburi, că este foarte ocupat. – După fr. affairé.
aferát adj. m., pl. aferáți; f. aferátă, pl. aferáte
aferá vb., ind. prez. 3 sg. afereáză
aferát adj. m., pl. aferáți; f. sg. aferátă, pl. aferáte
AFERÁT, -Ă adj. Care este sau vrea să pară foarte ocupat, copleșit de treburi. [Cf. fr. affairé].
AFERÁ vb. intr. a incumba. (< fr. afférer)
AFERÁT, -Ă adj. care este sau vrea să pară foarte ocupat, copleșit de treburi. (fr. affairé)
AFERÁT ~tă (~ți, ~te) (despre persoane) Care este sau vrea să pară foarte ocupat. /<fr. affairé

aferat dex

Intrare: aferat
aferat adjectiv
Intrare: afera
afera verb grupa I conjugarea a II-a