Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

20 defini╚Ťii pentru aerodrom

aerodr├│m sn [At: DA ms / Pl: ~uri (╚Öi -oame) / E: fr a├ęrodrome] 1 Teren special amenajat pentru decolarea, aterizarea ╚Öi sta╚Ťionarea avioanelor, cuprinz├ónd ╚Öi instala╚Ťiile, asisten╚Ťa tehnic─â etc. necesare activit─â╚Ťii de zbor. 2 Terenul unui aerodrom (1). 3 Cl─âdirile unui aerodrom (1). 4 Instala╚Ťiile unui aerodrom (1). 5 Personalul unui aerodrom (1). 6 Pasagerii unui aerodrom (1).
AERODR├ôM, aerodromuri, s. n. Teren special amenajat pentru decolarea, aterizarea ╚Öi sta╚Ťionarea avioanelor, cuprinz├ónd ╚Öi instala╚Ťiile, asisten╚Ťa tehnic─â etc. necesare activit─â╚Ťii de zbor. ÔÇô Din fr. a├ęrodrome.
AERODR├ôM, aerodromuri, s. n. Teren special amenajat pentru decolarea, aterizarea ╚Öi sta╚Ťionarea avioanelor, cuprinz├ónd ╚Öi instala╚Ťiile, asisten╚Ťa tehnic─â etc. necesare activit─â╚Ťii de zbor. [Pl. ╚Öi: aerodroame ÔÇô Pr.: a-e-] ÔÇô Din fr. a├ęrodrome.
AERODR├ôM, aerodroame, s. n. Teren neted, special amenajat (cu pist─â de aterizaj, semnalizatoare, faruri etc.) pentru a permite decolarea, aterizarea ╚Öi sta╚Ťionarea ├«n bune condi╚Ťii a avioanelor. V. aeroport.
AERODR├ôM, aerodromuri, s. n. Teren neted, special amenajat pentru decolarea, aterizarea ╚Öi sta╚Ťionarea avioanelor. [Pl. ╚Öi: aerodroame] ÔÇô Fr. a├ęrodrome (< gr.).
aerodr├│m (-ro-drom) s. n., pl. aerodr├│muri
aerodr├│m s. n. (sil. -drom), pl. aerodr├│muri
AERODRÓM s. v. aeroport.
AERODR├ôM s.n. Teren special amenajat care permite decolarea ╚Öi aterizarea avioanelor. V. aeroport. [Pl. -omuri, -oame. / < fr. a├ęrodrome, cf. gr. aer ÔÇô aer, dromos ÔÇô drum].
AERODR├ôM s. n. teren special amenajat pentru decolarea ╚Öi aterizarea avioanelor. (< fr. a├ęrodrome)
AERODR├ôM ~uri n. Teren special amenajat pentru decolarea, aterizarea ╚Öi sta╚Ťionarea avioanelor. [Sil. a-e-ro-drom] /<fr. a├ęrodrome
aerodrom n. loc destinat exerci╚Ťiilor de avia╚Ťiune.
AERODROM s. aeroport.
platf├│rm─â-aerodr├│m s. f. Ramp─â de lansare ÔŚŐ ÔÇ×De pe o platform─â-aerodrom tocmai se ├«nal╚Ť─â elicopterul cu pe╚Öte.ÔÇŁ Sc. 28 VIII 65 p. 6 //din platform─â + aerodrom//
AERODROM, aerodromuri suprafa╚Ť─â de teren plan─â, pe ale c─ârei direc╚Ťii de acces nu exist─â obstacole naturale cu ├«n─âl╚Ťimi mari, amenajat─â pentru decolarea ╚Öi aterizarea avioanelor, av├ónd infrastructur─â ╚Öi instala╚Ťii speciale care asigur─â desf─â╚Öurarea ac╚Ťiunilor de zbor, precum ╚Öi pentru asisten╚Ťa tehnic─â a avioanelor existente pe acesta. Pentru avioanele cu motoare reactive sau pentru avioanele de mare tonaj, pistele de decolare-aterizare sunt betonate, metalice, din material plastic, consolidate ╚Öi utilate cu instala╚Ťii de aterizare ╚Öi zbor instrumental, cu mijloace de transmisiuni ╚Öi de asigurare terestr─â a naviga╚Ťiei aeriene. Aerodroamele[1] militare sunt special destinate ac╚Ťiunilor cu specific cazon, acestea put├ónd fi: de baz─â, de manevr─â, de rezerv─â ╚Öi fals. O unitate de avia╚Ťie dispune, de regul─â, de c├óte un aerodrom de baz─â, un aerodrom de rezerv─â, un aerodrom de manevr─â ╚Öi 1-2 false. Aerodromul de baz─â este aerodromul pe care se dispun ╚Öi ├«╚Öi desf─â╚Öoar─â activitatea de zbor, ├«n timp de pace, 1-2 unit─â╚Ťi de avia╚Ťie, p├ón─â ├«n momentul apari╚Ťiei pericolului unui atac aerian, c├ónd se disperseaz─â pe subunit─â╚Ťi pe mai multe aerodromuri, unde ├«╚Öi continu─â ac╚Ťiunile de lupt─â. Aerodromul de manevr─â, este aerodromul destinat dispers─ârii avia╚Ťiei ├«n scopul evit─ârii loviturilor inamicului aerian, manevra temporar─â a unor forma╚Ťii de avia╚Ťie pe anumite direc╚Ťii, aterizarea unor forma╚Ťii ├«n scopul refacerii capacit─â╚Ťilor de lupt─â, sau pentru ducerea unor ac╚Ťiuni de lupt─â pe timpul c├ót aerodromul de baz─â a fost lovit de avia╚Ťia inamicului sau este indisponibil din cauza condi╚Ťiilor meteorologice. Aerodromul de manevr─â este echipat cu instala╚Ťiile refacerii capacit─â╚Ťii ╚Öi ducerii ac╚Ťiunilor de lupt─â ╚Öi ├«ncadrat cu personal tehnic ╚Öi de deservire a zborului. Aerodromul de rezerv─â, este aerodromul destinat pentru aterizarea unui avion sau a unei forma╚Ťii de avioane ├«n cazul ├«n care acestea nu pot ateriza de pe A.M. de unde au decolat, din cauza condi╚Ťiilor meteorologice nefavorabile sau din cauza scoaterii acestuia din func╚Ťiune. Aerodromul de rezerv─â are un num─âr mai redus de personal tehnic ╚Öi de deservire a zborului, precum ╚Öi mijloace de lupt─â ╚Öi carburan╚Ťi. Aerodromul fals, este aerodromul care are aparent toate caracteristicile unui A.M. ├«n func╚Ťiune, inclusiv infrastructur─â ╚Öi instala╚Ťii false, machete de avion dispersate, machete de ma╚Öini ╚Öi chiar sta╚Ťii radio ╚Öi radioloca╚Ťie ├«n func╚Ťiune, pentru inducerea ├«n eroare a inamicului. Pe A.F. se organizeaz─â periodic activit─â╚Ťi care s─â imite activit─â╚Ťile proprii ale unui A.M.: decolarea ╚Öi aterizarea real─â sau simulat─â a unor avioane, mi╚Öcare machetelor de avioane ╚Öi a ma╚Öinilor, func╚Ťionarea unor sta╚Ťii de radio ╚Öi radioloca╚Ťie.[1]
ALARM─é LA AERODROM serviciu organizat ├«ndeosebi pentru avia╚Ťia de v├ón─âtoare potrivit c─âruia for╚Ťele de avia╚Ťie de o anumit─â valoare trebuie s─â se g─âseasc─â ├«n permanen╚Ť─â pe unele aerodromuri, ├«n m─âsur─â de a decola ├«ntr-un anumit barem pentru a intercepta ╚Ťintele aeriene inamice. Acest serviciu se organizeaz─â pe timp de pace pentru avia╚Ťia de v├ón─âtoare. Pe timp de r─âzboi se organizeaz─â numai pe direc╚Ťiile unde exist─â posibilitatea descoperirii oportune a inamicului aerian cu ajutorul radioloca╚Ťiei, astfel ca avia╚Ťia de v├ón─âtoare din serviciul A.L.A. s─â fie ├«n m─âsur─â s─â decoleze ╚Öi s─â combat─â inamicul ├«nainte ca acesta s─â-╚Öi fi ├«ndeplinit misiunea. Valoarea for╚Ťelor din serviciul A.L.A. este stabilit─â ├«n func╚Ťie de: t─âria probabil─â a inamicului aerian de pe respectiva direc╚Ťie operativ─â, timp (zi sau noapte), starea vremii (condi╚Ťii meteo normale sau grele). Avia╚Ťia din serviciul A.L.A se poate afla ├«n trei pozi╚Ťii: a) pozi╚Ťia de alarm─â num─ârul 1; b) pozi╚Ťia de alarm─â num─ârul 2; c) pozi╚Ťia de alarm─â num─ârul 3 (V.).
BLOCAREA AERODROMURILOR procedeu de interzicere a decol─ârii al avioanelor inamice executat de una sau dou─â subunit─â╚Ťi de avia╚Ťie de v├ón─âtoare (celul─â sau patrul─â), care zbur├ónd ├«n jurul aerodromului ├«n afara zonei de foc a mijloacelor de ap─ârare antiaerian─â, atac─â orice avion care ├«ncearc─â s─â decoleze, pe panta de urcare, ├«naintea atingerii parametrilor de zbor care ├«i permit s─â duc─â ac╚Ťiuni de lupt─â. Blocarea aerodromurilor nu permite inamicului s─â introduc─â oportun ├«n lupt─â toate for╚Ťele de care dispune.
GENIU-AERODROMURI, specializare a armei geniu ├«n vederea amenaj─ârii, ├«ntre╚Ťinerii ╚Öi deservirii aerodromurilor militare.
NOD DE AERODROMURI totalitatea aerodromurilor ÔÇô de baz─â, de rezerv─â, de manevr─â ╚Öi false pe care le are la dispozi╚Ťie o unitate de avia╚Ťie.
AERO- ÔÇ×aer, oxigen, atmosfer─â, gazÔÇŁ. ÔŚŐ gr. aer, aeros ÔÇ×aerÔÇŁ > fr. a├ęro-, germ. id., engl. id., it. id. > rom. aero-. Ôľí ~bacter (v. -bacter), s. n., gen de bacterii aerobe, larg r─âsp├«ndite ├«n natur─â; ~biologie (v. bio-, v. -logie1), s. f., disciplin─â care studiaz─â organismele aerobionte; ~bionte (v. -biont), s. n. pl., organisme a c─âror via╚Ť─â este condi╚Ťionat─â de folosirea oxigenului liber din atmosfer─â; ~bioscop (v. bio-, v. -scop), s. n., aparat utilizat pentru determinarea con╚Ťinutului bacterian din aer; ~biotic (v. -biotic), adj., (despre organisme) care poate tr─âi numai ├«n aer liber; ~bioz─â (v. -bioz─â), s. f., form─â de via╚Ť─â a unor organisme care consum─â oxigenul molecular liber din atmosfer─â; ~carpie (v. -carpie), s. f., maturizare a fructelor supraterestre ├«n aer liber; ~carpotropic (v. carpo-1, v. -tropic), adj., care prezint─â mi╚Öc─âri de r─âsucire pentru maturizarea fructelor aflate ├«n aer liber; ~cartograf (v. carto-, v. -graf), s. n., aparat pentru realizarea h─âr╚Ťilor ╚Öi a planurilor topografice dup─â fotograme aeriene; ~cartografie (v. carto-, v. -grafie), s. f., tehnic─â a realiz─ârii h─âr╚Ťilor ╚Öi planurilor topografice dup─â fotograme aeriene; ~cel (v. -cel2), s. n., forma╚Ťiune tumoral─â datorat─â distensiei excesive, cu aer sau cu gaz, a unei cavit─â╚Ťi anatomice; sin. chist aerian; ~cist (v. -cist), s. n., vezicul─â aerian─â de pe organele vegetale ale unor plante acvatice; ~cistografie (v. cisto-, v. -grafie), s. f., metod─â de explorare radiologic─â a vezicii urinare, care const─â ├«n efectuarea unui cli╚Öeu dup─â distensia cu aer a acesteia; ~cistoscop (v. cisto-, v. -scop), s. n., instrument utilizat ├«n endoscopia vezical─â; ~cistoscopie (v. cisto-, v. -scopie), s. f., examinare a vezicii urinare cu ajutorul aerocistoscopului; ~colie (v. -colie2), s. f., acumulare de gaze ├«n intestinul gros; ~dinamic (v. -dinamic), adj., (despre vehicule) construit astfel ├«nc├«t s─â ├«nt├«mpine, la ├«naintare, o rezisten╚Ť─â minim─â din partea aerului; ~drom (v. -drom), s. n., teren amenajat pentru decolarea, aterizarea ╚Öi sta╚Ťionarea avioanelor; ~embolie (v. -embolie) s. f., astupare cu gaz a unui vas sanguin sau limfatic; ~fagie (v. -fagie), s. f., degluti╚Ťie exagerat─â a aerului care p─âtrunde odat─â cu alimentul ├«n esofag ╚Öi stomac; ~fil (v. -fil1), adj. 1. Care con╚Ťine aer. 2. Care are ne voie de aer pentru cre╚Ötere ╚Öi dezvoltare; ~fite (v. -fit), adj., s. f. pl., 1. (Plante) care tr─âiesc complet ├«n aer, ata╚Öate de alte plante, f─âr─â a fi ├«ns─â parazite. 2. (Plante) cu muguri de regenerare aerieni; ~fitobionte (v. fito-, v. -biont), s. n. pl., organisme vegetale cu via╚Ťa condi╚Ťionat─â de oxigenul din natur─â; ~fob (v. -fob), adj., s. m., care se teme de contactul cu aerul; ~fobie (v. -fobie), s. f., team─â patologic─â de aer; ~for (v. -for), adj., care con╚Ťine sau care conduce aerul; ~fotografie (v. foto-, v. -grafie), s. f., tehnica fotografierii unui obiectiv arheologic de la bordul unui avion; ~fotogram─â (v. foto-, v. -gram─â) s. f., fotogram─â aerian─â; ~game (v. -gam), s. f. pl., fanerogame*; ~gastrie (v. -gastrie), s. f., acumulare excesiv─â de gaze ├«n stomac; ~gen (v. -gen1), adj. 1. Care este produs prin intermediul aerului atmosferic. 2. De origine respiratorie. 3. (Despre bacterii) Care descompune unele substan╚Ťe solide ╚Öi lichide ├«n substan╚Ťe gazoase; ~genez─â (v. -genez─â), s. f., procesul de producere a aerului; ~geologie (v. geo-, v. -logie1), s. f., ansamblu de informa╚Ťii geologice culese de la bordul unui avion; ~graf (v. -graf), s. n., aparat pentru pulverizarea culorilor lichide sub ac╚Ťiunea aerului comprimat; ~grafie (v. -grafie), s. f., disciplin─â care studiaz─â aerul ╚Öi propriet─â╚Ťile sale; ~gram─â (v. -gram─â), s. f. 1. Comunicare transmis─â prin telegrafie f─âr─â fir. 2. Scrisoare cu un format special, destinat─â po╚Ötei aeriene; ~hidroterapie (v. hidro-1, v. -terapie), s. f., utilizare a apei ╚Öi a aerului ├«n tratamentul unor boli; ~ionoterapie (v. iono-, v. -terapie), s. f., tratament medical cu aer con╚Ťin├«nd ioni negativi, pozitivi sau amesteca╚Ťi; ~lit (v. -lit1), s. n., corp mineral incandescent, cu aspect de piatr─â, care cade pe p─âm├«nt din spa╚Ťiul interplanetar; ~log (v. -log), s. m. ╚Öi f., specialist ├«n aerologie; ~logie (v. -logie1), s. f., disciplin─â care studiaz─â p─âturile superioare ale atmosferei; ~magnetometrie (v. magneto-, v. -metrie1), s. f., metod─â de m─âsurare din avion a prospec╚Ťiunilor magnetice terestre, cu ajutorul aeromagnetometrelor; ~magnetometru (v. magneto-, v. metru1), s. n., aparat folosit la ridic─ârile ╚Öi prospec╚Ťiunile magnetice de la bordul unui avion; ~mamografie (v. mamo-, v. -grafie), s. f., radiografie mamar─â, executat─â dup─â insuflarea aerului ├«n spa╚Ťiul retromamar; ~metrie (v. -metrie1), s. f., disciplin─â care studiaz─â propriet─â╚Ťile fizice ale aerului pe baza efectelor lui mecanice; ~metru (v. -metru1) s. n., instrument pentru m─âsurarea densit─â╚Ťii aerului; ~morfoz─â (v. -morfoz─â), s. f., ac╚Ťiune morfogenetic─â a aerului asupra dezvolt─ârii organelor animale sau vegetale; ~naut (v. -naut), s. m. ╚Öi f., persoan─â care conduce un vehicul aerian; ~nautic (v. -nautic), adj., 1. Referitor la tehnica construirii ╚Öi conducerii aeronavelor. 2. Relativ la ╚Ötiin╚Ťa naviga╚Ťiei aeriene; ~nomie (v. -nomie), s. f., ╚Ötiin╚Ť─â care studiaz─â propriet─â╚Ťile fizice ╚Öi chimice ale straturilor superioare ale atmosferei; ~patie (v. -patie), s. f., maladie provocat─â de schimb─ârile presiunii atmosferice; ~piezoterapie (v. piezo-, v. -terapie), s. f., utilizare terapeutic─â a aerului comprimat sau rarefiat ├«n cura de altitudine; ~piezotermoterapie (v. piezo-, v. termo-, v. -terapie), s. f., utilizare terapeutic─â a aerului cald sub presiune; ~planctofite (v. plancto-, v. -fit), s. f. pl., plante microscopice vii, care plutesc ├«n aerul atmosferic; ~pletismograf (v. pletismo-, v. -graf), s. n., aparat care ├«nregistreaz─â modific─ârile volumului toracic ├«n timpul respira╚Ťiei; ~scop (v. -scop), s. n., aparat pentru m─âsurarea cantit─â╚Ťii de praf din aer; ~sialografie (v. sialo-, v. -grafie), s. f., metod─â medical─â de explorare a glandelor salivare ╚Öi de ├«nregistrare radiografic─â dup─â insuflarea cu aer; ~siderolit (v. sidero-1, v. -lit1), s. n., meteorit ├«n a c─ârui compozi╚Ťie se afl─â metale ╚Öi piatr─â; ~stat (v. -stat), s. n., aeronav─â mai u╚Öoar─â dec├«t volumul aerului dezlocuit; ~taxie (v. -taxie), s. f., mi╚Öcare de orientare a microorganismelor din ap─â ├«n func╚Ťie de reparti╚Ťia oxigenului; ~terapie (v. -terapie), s. f., metod─â de tratament a unor boli pulmonare cronice cu ajutorul aerului montan sau marin; ~termoterapie (v. termo-, v. -terapie), s. f., utilizare a aerului cald ├«n scop terapeutic; ~tonometrie (v. tono-, v. -metrie1), s. f., m─âsurare a tensiunii gazelor din lichidul sanguin ╚Öi a unor lichide din organism; ~tonometru (v. tono-, v. -metru1), s. n., aparat cu care se m─âsoar─â tensiunea gazelor din s├«nge ╚Öi a unor lichide din organismul uman; ~topograf (v. topo-, v. -graf), s. n., aparat fotogrammetric pentru executarea unor h─âr╚Ťi ╚Öi a unor planuri topografice la scar─â mare; ~topografie (v. topo-, v. -grafie), s. f., tehnic─â a m─âsur─âtorilor terestre cu ajutorul fotogramelor aeriene; ~tropic (v. -tropic), adj., (despre plante) care se curbeaz─â c─âtre o surs─â de aer; ~ureteroscop (v. uretero-, v. -scop), s. n., instrument endoscopic pentru examinarea uretrei, dup─â distensia acesteia cu aer.

Aerodrom dex online | sinonim

Aerodrom definitie

Intrare: aerodrom (pl. -oame)
aerodrom pl. -oame
Intrare: aerodrom (pl. -uri)
aerodrom pl. -uri substantiv neutru
  • silabisire: -drom