Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

73 defini╚Ťii pentru aerian

aeri├ín, ~─â a [At: ALECSANDRI, P. III, 48 / P: a-e-ri-an / Pl: ~ieni, ~iene / E: fr a├Ęrien] 1 Care se afl─â ├«n aer1 (9). 2 Care se produce ├«n aer1 (9). 3 Care se refer─â la avia╚Ťie. 4 (├Äs) Linie ~ ─â Traseu aeronautic. 5 (├Äas) Companie de transport aerian (2). 6 Alarm─â ~ ─â Semnal prin care se anun╚Ť─â (├«n timp de r─âzboi sau cu scop instructiv) un atac aerian inamic. 7 (├Äs) Fenomen ~ Fenomen care se produce ├«n aer1 (9), la distan╚Ťe relativ mari deasupra p─âm├óntului. 8 (├Äs) Perspectiv─â ~─â Perspectiv─â care se datoreaz─â prezen╚Ťei aerului1 (1) ├«ntre obiectul v─âzut ╚Öi ochi. 9 (├Äs) Atac ~ Atac dat de avia╚Ťia militar─â (mai ales asupra unui ora╚Ö). 10 (├Äs) Lupt─â ~─â Lupt─â ├«ntre unit─â╚Ťi inamice de avia╚Ťie. 11 (├Äs) Unde ~ iene Unde her╚Ťiene. 12 (├Äs) Gaz ~ vz gaz. 13 (Fig) Transparent. 14 (Fig) Ginga╚Ö. 15 (Fig) Vaporos. 16 (Fam; fig; d. persoane) Care a pierdut leg─âtura cu realitatea.
AERI├üN, -─é, aerieni, -e, adj. 1. Care se afl─â ├«n aer1 (2), care se ├«nt├ómpl─â, se produce ├«n aer1. 2. Care se refer─â la avia╚Ťie. ÔŚŐ Linie aerian─â = traseu aeronautic ╚Öi mijloacele materiale aferente. Alarm─â aerian─â = semnal prin care, ├«n timp de r─âzboi, se anun╚Ť─â apropierea avioanelor inamice. 3. Fig. Transparent, diafan, ginga╚Ö, vaporos; aeros. [Pr.: -ri-an] ÔÇô Din fr. a├ęrien.
AERI├üN, -─é, aerieni, -e, adj. 1. Care se afl─â ├«n aer1 (2), care se ├«nt├ómpl─â, se produce ├«n aer1. 2. Care se refer─â la avia╚Ťie. ÔŚŐ Linie aerian─â = traseu aeronautic ╚Öi mijloacele materiale aferente. Alarm─â aerian─â = semnul prin care, ├«n timp de r─âzboi, se anun╚Ť─â apropierea avioanelor inamice. 3. Fig. Transparent, diafan, ginga╚Ö, vaporos; aeros. [Pr.: a-e-ri-an] ÔÇô Din fr. a├ęrien.
AERI├üN, -─é, aerieni, -e, adj. 1. Care se afl─â ├«n aer. Plant─â cu r─âd─âcini aeriene. ÔŚŐ Vagonetele... ├«nainteaz─â... pe s├«rm─â, pe o cale aerian─â, ame╚Ťitoare. BOGZA, C. O. 255. Sus, printre tuburi ╚Öi s├«rme aeriene, cerut e ├«mp├«clit. C. PETRESCU, A. 466. Paingul pe un frasin, urzind p├«nza-i diafan─â, Cu-al s─âu fir de argint sub╚Ťire face-o punte-aerian─â. ALECSANDRI, P. A. 122. ÔÖŽ Care se ├«nt├«mpl─â sau se produce ├«n aer. Lupt─â aerian─â. Atac aerian = atac dat de avia╚Ťia de lupt─â sau de bombardament. Alarm─â aerian─â = semnal prin care se anun╚Ť─â un atac inamic pe calea aerului. 2. Fig. Transparent, diafan (ca aerul); ginga╚Ö, vaporos. L├«ng─â marmura cea alb─â v─âd fiin╚Ťa-i aerian─â. EMINESCU, O. I 51. ÔÇô Pronun╚Ťat: a-e-ri-an.
AERI├üN, -─é, aerieni, -e, adj. Care se afl─â ├«n aer. ÔŚŐ Fir aerian = conductor suspendat care serve╚Öte la transmiterea energiei electromagnetice spre vehicule de trac╚Ťiune electric─â; fir de cale. Gaz aerian = gaz combustibil ├«ntrebuin╚Ťat la iluminat ╚Öi ├«nc─âlzit, ob╚Ťinut prin distilarea huilei; gaz de iluminat. ÔÖŽ Care se ├«nt├ómpl─â, se produce ├«n aer. 2. Fig. Transparent, diafan, ginga╚Ö, vaporos. [Pr.: -ri-an] ÔÇô Fr. a├ęrien.
aeri├ín (-ri-an) adj. m., pl. aeri├ęni (-ri-eni); f. aeri├ín─â, pl. aeri├ęne
aeri├ín adj. m. (sil. -ri-an), pl. aeri├ęni (sil. -ri-eni); f. sg. aeri├ín─â, pl. aeri├ęne
AERI├üN adj. v. diafan, fin, str─âveziu, sub╚Ťire, transparent, vaporos.
AERI├üN, -─é adj. 1. Aflat ├«n aer. ÔÖŽ ├Änt├ómplat, produs ├«n aer. ÔŚŐ Alarm─â aerian─â = alarm─â prin care se anun╚Ť─â un atac aerian inamic. 2. (Fig.) Diafan, transparent; ginga╚Ö, vaporos. [< fr. a├ęrien].
AERI├üN, -─é adj. 1. care se afl─â ├«n aer. ÔŚŐ produs ├«n aer. 2. referitor la avia╚Ťie. ÔÖŽ linie ~─â = traseu aeronautic; alarm─â ~─â = alarm─â prin care se anun╚Ť─â un atac aerian. 3. (fig.) diafan, transparent; vaporos. 4. (fam.) distrat, vis─âtor. (< fr. a├ęrien)
AERI├üN ~├ín─â (~├ęni, ~├ęne) 1) Care se afl─â ├«n aer. 2) Care se produce ├«n aer. Lupt─â ~an─â. 3) Care ╚Ťine de avia╚Ťie; propriu avia╚Ťiei. Cale ~an─â. 4) fig. Care este ginga╚Ö, diafan; transparent. Fiin╚Ť─â ~an─â. 5) fig. Care este lipsit de sim╚Ťul realit─â╚Ťii; cu capul ├«n nori. [Sil. a-e-ri-an] /<fr. a├ęrien
aerian a. 1. de aer: fluid aerian; 2. care tr─âe╚Öte, se petrece ├«n aer; 3. fig. u╚Öor ca aerul: v─âd fiin╚Ťa-i aerian─â EM.
*aeri├ín, -─â adj. (fr. a├ęrien). Din aer, care tr─â─şe╚Öte ├«n, care se ├«nt├«mpl─â ├«n aer: plant─â, c─âl─âtorie aerian─â. De aer: strat aerian. Fig. U╚Öor ca aeru sa┼ş ca ├«ngeri─ş (din aer), delicat, ginga╚Ö: fiin╚Ť─â aerian─â.
aerian adj. v. DIAFAN. FIN. STRĂVEZIU. SUBȚIRE. TRANSPARENT. VAPOROS.
control├│r de tr├ífic aeri├ín s. m. Controlor al aerului ÔŚŐ ÔÇ×├Än nomenclatorul profesiilor ╚Öi ├«n statele de func╚Ťiuni ei se numesc ┬źcontrolori de trafic aerian┬╗.ÔÇŁ R.l. 10 VII 81 p. 1 (cf. fr. contr├┤leur de la navigation a├ęrienne)
ACOPERIRE AERIAN─é misiue executat─â ├«n special de avia╚Ťia de v├ón─âtoare ├«n vederea interzicerii p─âtrunderii mijloacelor de atac aerian ale inamicului la obiectivele ap─ârate sau ├«n raioanele ac╚Ťiunilor de lupt─â ale altor categorii de avia╚Ťie. A.A. asigur─â evitarea cercet─ârii ╚Öi lovirii din aer a for╚Ťelor, mijloacelor ╚Öi obiectivelor proprii: grup─âri de for╚Ťe ╚Öi mijloace dispuse pe comunica╚Ťii rutiere, fluviale sau maritime, grup─âri de for╚Ťe ╚Öi mijloace dispuse pentru ac╚Ťiuni de lupt─â, treceri peste cursuri de ap─â. La A.A. pot participa avia╚Ťia de v├ón─âtoare-bombardament ├«nzestrat─â cu avioane capabile s─â duc─â lupte aeriene ╚Öi elicoptere de v├ón─âtoare amenajate pentru lupta ├«mpotriva elicopterelor de sprijin sau a celor ce transport─â desant aerian inamic. A.A. se realizeaz─â prin interceptarea ╚Öi nimicirea ╚Ťintelor aeriene, folosind procedeele: ÔÇ×din pozi╚Ťia de serviciu ├«n aerÔÇŁ, ÔÇ×din pozi╚Ťia de serviciu la aerodromÔÇŁ sau ÔÇ×v├ón─âtoare liber─âÔÇŁ.
ACROBA╚ÜIE AERIAN─é manevre introduse ├«n programul de preg─âtire a avia╚Ťiei sportive ╚Öi militare, de exemplu: lupingul, tonoul, etc.
ACTIVITATE AERIAN─é (DE ZBOR) totalitatea ac╚Ťiunilor ╚Öi opera╚Ťiunilor de zbor efectuate ├«ntr-un interval de timp pe un aerodrom, aeroport sau teren de zbor.
AJUTOR AERIAN sprijin aerian (V.).
ALARM─é (DE LUPT─é) AERIAN─é ac╚Ťiune prin care trupele, celelalte forma╚Ťiuni de ap─ârare, unit─â╚Ťi economice, etc., sunt ├«n╚Ötiin╚Ťate despre pericolul unui atac sau lupte aeriene, necesit├ónd luarea unor m─âsuri de protec╚Ťie ╚Öi de lupt─â. La A.D.L.A. particip─â trupe de uscat, ap─ârarea antiaerian─â a teritoriului, avia╚Ťia militar─â ╚Öi garda na╚Ťional─â care iau m─âsuri de respingere a atacului aerian inamic.
ARMAT─é AERIAN─é mare unitate de avia╚Ťie, operativ-strategic─â, destinat─â ducerii ac╚Ťiunilor de lupt─â independent sau ├«n cooperare cu alte categorii de for╚Ťe armate, av├ónd ├«n compunere unit─â╚Ťi de avia╚Ťie de v├ón─âtoare, v├ón─âtoare-bombardament, cercetare, transport, precum ╚Öi unit─â╚Ťi de servicii.
ATAC (AERIAN), ac╚Ťiune de lupt─â urm─ârind lovirea din aer a obiectivelor inamice de pe sol, a grup─ârilor de for╚Ťe, a armamentului nuclear inamic, a obiectivelor teritoriale. Se utilizeaz─â ├«n A.A.: avia╚Ťia de lupt─â, mijloacele de atac aerian f─âr─â pilot, rachetele etc. Avia╚Ťia poate utiliza pentru atacul obiectivelor terestre: bombe, rachete dirijabile ╚Öi nedirijabile, mitralierele ╚Öi tunurile de bord, substan╚Ťe incendiare. A. la catarg, bombardament la catarg (v.)
BARAJ ANTIDESANT AERIAN obstacol artificial dispus ├«n zona probabil─â a debarc─ârii sau para╚Öut─ârii desantului inamic ├«n vederea ├«mpiedic─ârii lans─ârii ╚Öi ac╚Ťiunilor de lupt─â ale acestuia.
BAZ─é (AERIAN─é), teren ├«ntins, amenajat ├«n scopul ducerii unor ac╚Ťiuni de lupt─â, cu cantit─â╚Ťi mari de for╚Ťe aeriene militare, cuprinz├ónd unul sau mai multe aerodromuri, dotate cu: piste de decolare-aterizare, instala╚Ťii de asigurare a ducerii ac╚Ťiunilor de lupt─â ├«n orice condi╚Ťii meteorologice, puncte de dirijare a avia╚Ťiei, ad─âposturi pentru avioane, depozite de materiale de rachete, de muni╚Ťii, de bombe ╚Öi de combustibil, mijloace tehnice de refacere a capacit─â╚Ťii de lupt─â a avioanelor ├«n cel mai scurt timp, mijloace radioelectronice de urm─ârire a zborurilor avia╚Ťiei, mijloace de transmisiuni pentru conducerea avia╚Ťiei, mijloace tehnice de ├«ntre╚Ťinere ╚Öi reparare a avioanelor, mijloace de cazare, echipare, transport, paz─â, asisten╚Ť─â medical─â. Baza poate fi ocupat─â sau neocupat─â de trupe.
B─éT─éLIE (AERIAN─é), totalitatea luptelor aeriene (concomitente sau succesive) desf─â╚Öurate ├«ntr-o anumit─â perioad─â de timp, pe baza unei concep╚Ťii unice, cu scopuri operativ-strategice precise: cucerirea suprema╚Ťiei aeriene, dezorganizarea transporturilor inamice, distrugerea sau sl─âbirea poten╚Ťialului economic al adversarului etc. B─ât─âlie aeroterestr─â, concep╚Ťie unitar─â care presupune sprijinirea tancurilor ╚Öi a infanteriei de c─âtre avia╚Ťie, av├ónd ca scop nimicirea e╚Öaloanelor 2 ale inamicului concomitent cu ac╚Ťiunile asupra e╚Öalonului 1, prioitare fiind ac╚Ťiunile ofensive.
BLOCAD─é AERIAN─é sistem de m─âsuri care urm─âre╚Öte izolarea unui stat sau a unui grup de state pentru a le sili s─â accepte codi╚Ťiile dictate de statul sau statele care au organizat blocada aerian─â prin utilizarea for╚Ťelor aeriene.
BOMBARDAMENT AERIAN totalitatea ac╚Ťiunilor pe care le execut─â echipajul unui avion pentru ochirea ╚Öi lansarea bombelor de avia╚Ťie asupra obiectivelor terestre sau maritime. Bombardamentul aerian implic─â cuno╚Ötin╚Ťe privind balistica bombei de avia╚Ťie, teoria bombardamentului aerian, procedeele de bombardament, aparatura de bombardament de la bordul avioanelor, mijloacele de distrugere, metodica preg─âtirii de bombardament. Bombardamentul aerian se poate executa din zbor orizontal, ├«n picaj, ├«n cabraj, ├«n zbor razant sau ÔÇ×la catargÔÇŁ ╚Öi poate fi de zi sau de noapte. ├Än condi╚Ťii meteorologice grele ╚Öi pe timp de noapte se folosesc radiolocatoare, vizoare cu laser sau cu infraro╚Öii, iar noaptea se utilizeaz─â bombe luminoase asupra obiectivului. Bombardamentul aerian se poate executa ├«n forma╚Ťii mari, mici sau individual ÔÇô noaptea sau ziua din nori, ╚Öi poate fi ├«n salv─â (mai multe bombe simultan) sau ├«n serie (una c├óte una). Bombardamentul din zbor orizontal ÔÇô procedeu utilizat de avia╚Ťia de v├ón─âtoare-bombardament ├«n condi╚Ťiile unui plafon cu baz─â inferioar─â sub limitele angaj─ârii unui bombardament ├«n picaj, ╚Öi de avia╚Ťia de bombardament, ├«n special de la ├«n─âl╚Ťimi mari ╚Öi stratosferice deasupra unor obiective cu suprafa╚Ť─â ├«ntins─â. Are o precizie mai mic─â dec├ót bombardamentul ├«n picaj ╚Öi u╚Öureaz─â ac╚Ťiunile artileriei ╚Öi rachetelor antiaeriene inamice, c├ónd forma╚Ťiile de bombardament sunt mari ╚Öi obligate s─â men╚Ťin─â constante viteza ╚Öi ├«n─âl╚Ťime de zbor. Bombardamentul aerian ├«n picaj ÔÇô procedeu utilizat de avia╚Ťia de v├ón─âtoare-bombardament pentru lovirea obiectivelor de dimensiuni mici (tancuri, avioane ad─âpostite, poduri de cale ferat─â, nave, puncte de comand─â ad─âpostite, sta╚Ťii de radioloca╚Ťie, rampe de lansare a rachetelor etc.). Dup─â descoperirea ╚Ťintei se introduce avionul sau forma╚Ťia ├«n picaj la un unghi ├«ntre 25-60┬░, se oche╚Öte, iar la ├«n─âl╚Ťimea stabilit─â se lanseaz─â bombele, dup─â care se redreseaz─â. Precizia este mai mare dec├ót ├«n cazul bobardamentului ├«n zbor orizontal. Bombardamentul aerian ├«n cabraj ÔÇô procedeu utilizat de avia╚Ťia de v├ón─âtoare-bombardament, const├ónd din lansarea bombelor la unghiuri de 45┬░, 90┬░ ╚Öi 110┬░ fa╚Ť─â de suprafa╚Ťa solului. B.A.├Ä.C. se utilizeaz─â ├«n condi╚Ťiile unei puternice ap─âr─âri antiaeriene, deoarece permite apropierea la ├«n─âl╚Ťime mic─â de obiectiv, realiz├ónd surprinderea, dar av├ónd o precizie mic─â. Momentul intr─ârii ├«n cabraj ╚Öi lansarea bombei depinde de: viteza de zbor, ├«n─âl╚Ťimea de apropiere de obiectiv ╚Öi de calibrul bombei. Bombardamentul aerian ├«n zbor razant ÔÇô procedeu utilizat de avia╚Ťia de v├ón─âtoare-bombardament c├ónd condi╚Ťiile meteorologice limiteaz─â sau exclud posibilitatea B.A. ├«n picaj sau c├ónd se urm─âre╚Öte realizarea surprinderii, zbur├ónd la ├«n─âl╚Ťimi p├ón─â la 50m. Se utilizeaz─â bombe cu ├«nt├órziere pentru evitarea autobombard─ârii avionului cu schijele bombelor lansate. Bombardamentul aerian ÔÇ×la catargÔÇŁ ÔÇô procedeu utilizat de avia╚Ťia de v├ón─âtoare-bombardament pentru atacarea navelor de suprafa╚Ť─â ale inamicului, const├ónd ├«n apropierea de nava-╚Ťint─â pe direc╚Ťie perpendicular─â cu direc╚Ťia de mar╚Ö a acesteia, pe c├ót posibil dinspre soare, la ├«n─âl╚Ťimea de 10-20 m de suprafa╚Ťa apei ╚Öi lansarea bombelor la 80-150 m de obiectiv. Dac─â ochirea a fost corect─â, bombele rico╚Öeaz─â, dup─â 1-3 salturi lovind bordul navei atacate.
C─éL─éTORIE AERIAN─é deplasare efectuat─â pe calea aerului cu ajutorul unei aeronave.
CERCETARE AERIAN─é form─â a cercet─ârii executat─â cu avia╚Ťia ├«n scopul culegerii de date despre inamic, teren ╚Öi condi╚Ťii meteorologice, fiind utilizat─â de trupele terestre, navale sau ale avia╚Ťiei. ├Än cercetarea aerian─â se folosesc urm─âtoarele procedee: observarea vizual─â, fotografierea aerian─â ╚Öi cu ajutorul mijloacelor radioelectronice. Pentru ac╚Ťiunile de lupt─â cercetarea aerian─â poate fi: preliminar─â (stabilirea coordonatelor obiectivelor ce urmeaz─â a fi lovite de avia╚Ťia de bombardament sau de v├ón─âtoare bombardament ╚Öi urm─âre╚Öte s─â determine vizibilitatea lor ├«n aer, caracterul ap─âr─ârii antiaeriene, gradul de mascare, starea meteorologic─â de pe traiect ╚Öi ├«n raionul obiectivelor), nemijlocit─â (executat─â cu 5-7 minute ├«naintea intr─ârii la obiectiv a grupelor de izbire, pentru a verifica dac─â datele ini╚Ťiale asupra obiectivelor nu impun modific─âri ├«n misiunile stabilite), de control (executate de to╚Ťi membri unei forma╚Ťii de avioane, ├«n special de ultimii, care au lovit un obiectiv ├«n scopul stabilirii gradului de distrugere sau de neutralizare a acesteia), ╚Öi meteorologic─â (executat─â pentru determinarea condi╚Ťiilor atmosferice dintr-un anumit raion, obiectiv sau traiect de zbor ├«nainte de executarea unei misiuni de lupt─â cu avioane sau elicoptere special echipate.
CIRCULAȚIE AERIANĂ deplasarea aeronavelor pe căi aeriene cu respectarea unor reguli speciale privind traiectul de zbor, viteza, altitudinea etc.
CONTROLOR DE TRAFIC AERIAN persoană calificată în urmărirea și dirijarea aeronavelor care participă la trafic.
CORP AERIAN1 obiect care str─âbate atmosfera terestr─â.
CORP AERIAN2 mare unitate tactic-operativ─â av├ónd ├«n componen╚Ť─â unit─â╚Ťi de diferite categorii de avia╚Ťie, unit─â╚Ťi de servicii, auto, chimice, geniu, transmisiuni ╚Öi unit─â╚Ťi tehnice de avia╚Ťie destinate sprijinului ac╚Ťiunilor ofensive ╚Öi defensive ale trupelor de uscat ╚Öi marinei militare.
CUCERIREA SUPREMA╚ÜIEI AERIENE una din cele mai importante misiuni la care particip─â pe l├óng─â for╚Ťele aeriene militare ╚Öi unit─â╚Ťile de rachete sol-sol. Cucerirea suprema╚Ťiei aeriene asigur─â libertatea de ac╚Ťiune a trupelor de uscat ╚Öi marinei militare, lipsind inamicul de date de cercetare aerian─â ╚Öi de sprijin de avia╚Ťie. Cucerirea suprema╚Ťiei aeriene mai asigur─â trupele proprii ╚Öi obiectivele din ad├óncime ├«mpotriva loviturilor aeriene, permi╚Ť├ónd avia╚Ťiei proprii s─â-╚Öi ├«ndeplineasc─â cu u╚Öurin╚Ť─â misiunile asupra teritoriului inamic. Cucerirea suprema╚Ťiei aeriene este o condi╚Ťie esen╚Ťial─â ├«n ob╚Ťinerea victoriei at├ót pe uscat c├ót ╚Öi pe mare. ├Än func╚Ťie de raportul general de for╚Ťe, suprema╚Ťia aerian─â poate fi total─â, par╚Ťial─â sau limitat─â ├«n timp.
CURS─é AERIAN─é distan╚Ť─â parcurs─â regulat de o aeronav─â pentru a transporta pasageri sau m─ârfuri.
DEPLASAREA TRUPELOR PRIN TRANSPORT AERIAN ac╚Ťiunea trupelor de dislocare ├«ntr-un alt raion, de executare a unei manevre sau de intrare ├«ntr-un dispozitiv de lupt─â executat─â pe calea aerului ├«n scopul p─âstr─ârii capacit─â╚Ťii complete de lupt─â ├«n vederea ├«mplinirii unei misiuni. Acest procedeu este stabilit de un e╚Öalon superior ├«n raport de situa╚Ťia tactic-operativ─â, misiune ╚Öi condi╚Ťii specifice legate de menajarea resurselor ma╚Öinilor de lupt─â, mijloace de transport, starea vremii etc.
DESANT AERIAN trupe din dispozitivul de lupt─â, transportate pe calea aerului ╚Öi debarcate de regul─â ├«n raioane din spatele inamicului (prin aterizare sau para╚Öutare) pentru a ├«ndeplini misiuni de lupt─â. Se utilizeaz─â trupe specializate de desant-para╚Öutare sau din orice arm─â antrenate pentru ac╚Ťiuni aerodesante. Desantul aerian poate fi: tactic (alc─âtuit de regul─â din trupe de infanterie ├«nt─ârit─â, desantate ├«n ofensiv─â ├«n raioane a c─âror ocupare st├ónjene╚Öte manevra inamicului sau ├«i pr─âbu╚Öe╚Öte ap─ârarea ÔÇô puncte din teren determinate pe c─âi de comunica╚Ťii, capete de pod, defilee ÔÇô unde se pot duce ac╚Ťiuni de lupt─â independente p├ón─â la instalarea ├«n dispozitivul de ofensiv─â a primelor elemente ale trupelor principale) ╚Öi operativ (alc─âtuit din trupe de desant- para╚Öutare ╚Öi/sau alte trupe de diferite arme, desantate ├«n ad├óncimea operativ─â a inamicului ├«n vederea ocup─ârii unor obiective importante ÔÇô treceri peste cursuri de ap─â, noduri de comunica╚Ťii etc.) Desantul aerian se poate utiliza ╚Öi ├«n ap─ârare ├«n sprijinul contraloviturilor ╚Öi al contraatacurilor sau ├«n alte situa╚Ťii de lupt─â.
ECHIPAMENT DIN CONTROLUL TRAFICULUI AERIAN sistem ce permite dirijarea unui num─âr mare de aeronave folosit pe l├óng─â radarul primar av├ónd un radar secundar de supraveghere (v.) c─âruia ├«i corespunde la bordul aeronavei un bloc emi╚Ť─âtor-receptor care afi╚Öeaz─â pe ecrane codul aeronavei cerut de operatorul de sol, ├«n─âl╚Ťimea barometric─â a aeronavei, codurile de avarie (avarie general─â, avarie radio sau deturnare) etc.
EMBARGOU AERIAN act prin care un stat sau un grup de state interzic ├«n caz de conflict circula╚Ťia aerian─â ├«nspre ╚Öi dinspre statul sau grupul de state vizate ╚Öi re╚Ťin for╚Ťat aeronavele contraveniente.
FLOT─é AERIAN─é a) totalitatea aeronavelor apar╚Ťin├ónd unui stat sau unui grup de state; b) totalitatea marilor unit─â╚Ťi aeriene afectate unei regiuni sau unui anumit scop, deosebindu-se: flote comerciale (cuprind aeronave destinate transportului de c─âl─âtori ╚Öi de m─ârfuri sau intereselor economice, grupate ├«n jurul unei companii) ╚Öi flote militare (cuprind totalitate aeronavelor militare ale unui stat).
FOR╚Ü─é AERIAN─é grupare operativ─â armat─â frmat─â din unit─â╚Ťi de avia╚Ťie de diferite categorii. For╚Ťele aeroterestre definesc unit─â╚Ťile din armata de uscat dotat─â cu subunit─â╚Ťi de avia╚Ťie care deservesc necesit─â╚Ťi proprii. For╚Ťele aeronavale (aeromaritime) definesc unit─â╚Ťile marinei militare dotate cu subunit─â╚Ťi de avia╚Ťie proprii cu baza pe litoral sau ambarcate, particip├ónd la misiuni specifice. For╚Ťele aeroterestre ╚Öi aeronavale sunt componente ale for╚Ťelor aeriene tactice. For╚Ťele aeriene strategice sunt dotate cu avioane de cercetare ╚Öi alarmare ├«ndep─ârtat─â, de transport, de realimentare ├«n aer, rachete strategice ╚Öi cu raz─â medie de ac╚Ťiune; sunt destinate distrugerii obiectivelor strategice din interiorul teritoriului inamic, interven╚Ťiei rapide ╚Öi distrugerii armelor de nimicire ├«n mas─â ╚Öi descuraj─ârii atacurilor din partea adversarilor.
FOTOGRAFIE AERIAN─é imagine a unei por╚Ťiuni de teren ob╚Ťinut─â dintr-o aeronav─â cu ajutorul camerelor aerofotogrametrice. Fotografiile aeriene pot fi: plane (axa de fotografiere este orientat─â vertical sau ├«nclinat─â fa╚Ť─â de vertical─â cu 3┬░ pentru scopuri topografice ╚Öi cu 25┬░ pentru cercetare); de perspectiv─â (panoramic─â ÔÇô c├ónd axa de fotografiere este ├«nclinat─â fa╚Ť─â de vertical─â la un unghi mai mare 25┬░); stereoscopic─â (permite eviden╚Ťierea ├«n condi╚Ťii mai bune a formelor de relief). Pe baza fotografiilor aeriene se pot face m─âsur─âtori precise asupra obiectivelor pe care le reproduc. Sin. fotogram─â.
IMERSIUNE AERIAN─é p─âtrundere de scurt─â durat─â a for╚Ťelor armate aeriene ├«ntr-un spa╚Ťiu aerian str─âin ├«n vederea execut─ârii unui atac prin surprindere asupra unui obiectiv.
INTERCEPTAREA ╚ÜINTELOR AERIENE procedeu de ac╚Ťiune ├«n lupt─â folosit de avia╚Ťia de v├ón─âtoare care cuprinde zborul spre ╚Ťinta aerian─â ╚Öi ac╚Ťiunile duse pentru nimicirea ei. Exist─â interceptarea ╚Ťintelor aeriene din pozi╚Ťia ÔÇ×serviciu la aerodromÔÇŁ (const├ónd ├«n decolarea, la ordin, a avioanelor de interceptare ce se g─âsesc pe aerodrom ╚Öi nimicirea acestuia pe un aliniament dinainte stabilit sau pe direc╚Ťiile de acces ├«ndep─ârtate care duc spre obiectivele sau spre trupele proprii acoperite, procedeu aplicat ├«n condi╚Ťiile ├«n care mijloacele radiotehnice de cercetare pot oferi datele necesare dirij─ârii avioanelor de v├ón─âtoare pentru interceptare ╚Öi nimicirea inamicului aerian ├«nainte de atingerea aliniamentului probabil de bombardament sau de lansarea rachetelor din categoriaaer-sol), ╚Öi din pozi╚Ťia ÔÇ×serviciu ├«n aerÔÇŁ (const├ónd ├«n zborul nedirijat la ╚Ťint─â a avioanelor de interceptare sau al subunit─â╚Ťilor de avia╚Ťie de v├ón─âtoare care se g─âsesc ├«n zona serviciului ├«n aer deasupra unui raion stabilit, ├«n scopul nimicirii ╚Ťintei pe direc╚Ťiile de acces ├«ndep─ârtate care duc spre obiectivele sau trupele proprii acoperite, procedeul fiind utilizat ├«n situa╚Ťia ├«n care acoperirea trupelor sau a obiectivelor nu se poate realiza prin procedeul de serviciu la aerodrom). Num─ârul de avioane ╚Öi al zonelor de serviciu se stabile╚Öte de e╚Öalonul superior ├«n func╚Ťie de situa╚Ťie ╚Öi de datele cunoscute despre ac╚Ťiunile probabile ale inamicului aerian, de importan╚Ťa obiectivelor de acoperit ╚Öi de dispunerea acestora, de direc╚Ťiile probabile de ac╚Ťiune. Durata serviciului ├«n aer se stabile╚Öte ├«n func╚Ťie de momentele cele mai importante, al ac╚Ťiunilor de lupt─â ale inamicului ╚Öi condi╚Ťiile meteorologice, iar timpul de zbor ├«ntr-un schimb este stabilit astfel ca avioanele de v├ón─âtoare s─â dispun─â de o rezerv─â de combustibil necesar─â ducerii luptei aeriene ╚Öi ├«napoierii la cel mai apropiat aerodrom. Procedeul are avantajul intercept─ârii sigure a╚Ťintelor aeriene pe aliniamentele ordonate, dar implic─â un consum mare de for╚Ťe aeriene.
INTERDIC╚ÜIE AERIAN─é misiune ce vizeaz─â ├«n special obiectivele de importan╚Ť─â strategic─â din ad├óncimea teritoriului inamic, put├ónd fi: strategic─â ╚Öi tactic─â. Interdic╚Ťia aerian─â este forma principal─â de ducere a luptei ├«n ad├óncime. Interdic╚Ťia de for╚Ťe vizeaz─â trupele ce se deplaseaz─â spre unit─â╚Ťile din e╚Öalonul ├«nt├ói sau la raioane de concentrare, put├ónd atinge ├«n ad├óncime 400-500 Km, av├ónd prioritate mijloacele nucleare ale inamicului, sistemele de cercetare ╚Öi lovire de ├«nalt─â precizie, grup─ârile blindate ╚Öi mecanizate. Interdic╚Ťia logistic─â sau de aprovizionare are drept scop dezorganizarea sistemului de aprovizionare cu muni╚Ťii, alimente ╚Öi carburan╚Ťi ╚Öi diverse materiale necesare ac╚Ťiunilor de lupt─â, viz├ónd nodurile de comunica╚Ťie, sta╚Ťiile de cale ferat─â, trecerile importante peste cursurile de ap─â, depozitele de muni╚Ťie ╚Öi carburan╚Ťi etc. Interzicerea surselor de materii prime ╚Öi materiale are ├«n vedere o gam─â variat─â de obiective sursele de combustibil constituind o prioritate, uzine produc─âtoare de tehnic─â militar─â, muni╚Ťii etc., fiind executat─â cu prec─âdere de c─âtre mijloacele aeriene strategice.
LINIE AERIANĂ rută aeriană între două orașe pe care se deplasează curse regulate.
LUPT─é AERIAN─é lupt─â ├«ntre dou─â avioane sau elicoptere. Lupta aerian─â este principala form─â combativ─â a avia╚Ťiei de v├ón─âtoare pentru nimicirea mijloacelor de atac aerian ale inamicului. Fazele luptei aeriene sunt: c─âutarea ╚Ťintei, apropierea de ╚Ťint─â, atacul ╚Öi degajarea dup─â executarea atacului. Elementele de succes ale luptei aeriene sunt: ac╚Ťiunea exclusiv ofensiv─â, ini╚Ťiativa, surprinderea, manevra impetuoas─â, perseveren╚Ť─â, utilizarea deplin─â a posibilit─â╚Ťilor aeronavei. ├Än lupta aerian─â cu avia╚Ťia de v├ón─âtoare atacul se execut─â, de regul─â, din emisfera din spate, cu folosirea ra╚Ťional─â a ecartului de vitez─â ╚Öi a manevrelor.
METOD─é DE NAVIGA╚ÜIE AERIAN─é mod teoretic recomandat de asigurare a deplas─ârii ├«n zbor. Cele mai importante metode de naviga╚Ťie aerian─â sunt: metoda naviga╚Ťiei observate (cuprinde ansamblul procedurilor pentru urmarea unui traiect aerian determinat de dou─â sau mai multe puncte, precum ╚Öi aflarea pozi╚Ťiei aeronavei prin compararea reperelor de la sol cu o hart─â, direct cu ochiul liber sau cu instrumente optice adecvate acestui scop, oferind avantajul siguran╚Ťei pozi╚Ťiei aeronavei prin identificarea reperelor), metoda naviga╚Ťiei estimate (ansamblul procedurilor pentru urmarea unui traiect aerian stabilit ├«ntre dou─â sau mai multe puncte ╚Öi determinarea pozi╚Ťiei aeronavei cu ajutorul indica╚Ťiilor instrumentelor de ord ╚Öi a calcului, f─âr─â a se face referire la reperele de pe sol), metoda naviga╚Ťiei radioelectrice (utilizeaz─â posibilit─â╚Ťile electronicii pentru determinarea elementelor necesare deplas─ârii pe un traiect aerian, put├ónd fi ÔÇ×de bordÔÇŁ ÔÇô c├ónd elementele se determin─â cu ajutorul mijloacelor aflate la bordul areonavei, sau ÔÇ×de solÔÇŁ ÔÇô dac─â elementele se determin─â cu ajutorul mijloacelor aflate la sol), metoda naviga╚Ťiei astronomice (ansamblul procedurilor care asigur─â determinarea pozi╚Ťiei aeronavei ╚Öi urm─âre╚Öte un traiect determinat, prin observarea a╚Ötrilor cere╚Öti cu ajutorul unor instrumente specializate ├«n acest scop), metoda naviga╚Ťiei iner╚Ťiale (permite determinarea pozi╚Ťiei aeronavei ╚Öi urm─ârirea unui traiect stabilit prin dou─â sau mai multe puncte exprimate ├«n coordonate geografice, pe baza informa╚Ťiilor dob├óndite de for╚Ťele de accelera╚Ťie care ac╚Ťioneaz─â asupra celor trei axe ale avionului), metoda naviga╚Ťiei izobarice (utilizat─â ├«n zborurile la mare ├«n─âl╚Ťime deasupra oceanelor ╚Öi permite controlul aeronavei ├«n direc╚Ťie prin determinarea derivei acesteia ╚Öi deci a drumului real urmat din ├«n─âl╚Ťimea citit─â la altimetrul barometric ╚Öi radioaltimetru). Precizia cea mai mare ├«n realizarea zborului o prezint─â naviga╚Ťia iner╚Ťial─â, c├ót ╚Öi cea radioelectric─â.
MIJLOC / DE LUPT─é / DE AC╚ÜIUNE / DE ATAC / AERIAN, denumire general─â dat─â tehnicii de lupt─â deservind a╚Ťiunile militare (aici sunt incluse avioanele ╚Öi aparatele de zbor f─âr─â pilot).
MIJLOC DE NAVIGA╚ÜIE AERIAN─é aparat care asigur─â elementele necesare aplic─ârii unei metode de naviga╚Ťie aerian─â. Mijloacele de naviga╚Ťie aerian─â se pot clasifica astfel: mijloace generale sau geometrice (se bazeaz─â pe m─âsurarea diferi╚Ťilor parametri ce depind de forma, dimensiunile ╚Öi propriet─â╚Ťile solului, din aceast─â categore f─âc├ónd parte: compasele magnetice obi╚Önuite, girocompasele, sistemele direc╚Ťionale, vitezometrele, altimetrele cu capsul─â aneroid─â, termometrele aerului exterior, indicatorii de naviga╚Ťie, sistemele iner╚Ťiale, cronometrele etc.), mijloace de radionaviga╚Ťie (se bazeaz─â pe principii electronice, din aceast─â categorie f─âc├ónd parte: radiogoniometrele, radiofarurile, echipamentele de m─âsurare a distan╚Ťei aeronavei etc.), mijloace astronomice de naviga╚Ťie (se bazeaz─â pe principiul m─âsur─ârii parametrilor deplas─ârii a╚Ötrilor pe bolta cereasc─â, din aceast─â categorie f─âc├ónd parte: astrocompasul, astrosextantul etc.) ╚Öi mijloace luminoase de naviga╚Ťie (se bazeaz─â pe principiul utiliz─ârii energiei luminoase pentru orientare, din aceast─â categorie f─âc├ónd parte: balizajul luminos al pistei de aterizare, farurile de aerodrom ╚Öi dispozitivul de semnalizare prin sclipiri a pozi╚Ťiei aeronavei).
NAVIGA╚ÜIE AERIAN─é ╚Ötiin╚Ť─â care se ocup─â cu studiul metodelor ╚Öi practicilor cele mai eficiente de asigurare a deplas─ârii aeronavelor ├«n spa╚Ťiul aerian ├«n deplin─â siguran╚Ť─â a zborului. Dup─â procedeele utilizate pentru a determina pozi╚Ťia aeronavei ╚Öi pentru orientarea acesteia pe traseu, se deosebesc: naviga╚Ťia observat─â (conducere dup─â repere observate cu ochiul liber ╚Öi confruntate cu harta sau recunoscute din memorie; ├«n caz de vizibilitate redus─â sau nul─â, este utilizat─â tot mai rar), naviga╚Ťia astronomic─â (utilizeaz─â determin─âri ├«n raport cu pozi╚Ťia unor a╚Ötri), naviga╚Ťia estimat─â (pozi╚Ťia navei este determinat─â ├«n func╚Ťie de distan╚Ťa parcurs─â, folosind doar instrumentele de bord), naviga╚Ťia radio (utilizeaz─â procedee de determinare a pozi╚Ťiei aeronavei bazate pe recep╚Ťionarea a dou─â semnale radio emise de dou─â sta╚Ťiuni ale c─âror pozi╚Ťie pe hart─â este cunoscut─â, disting├óndu-se moduri de naviga╚Ťie prin radioloca╚Ťie, radioelectric─â sau radioelectronic─â, radiomagnetic─â sau radiogoniometric─â).
ORGAN DE TRAFIC AERIAN factor responsabil care asigură controlul traficului aerian în regiunile de control. În regiunile de control, pe căile aeriene, traficul este controlat de un centru de control regional, în regiunile de control terminal traficul este asigurat de către controlul de apropiere, iar în zonele de control de aerodrom, traficul aerian este controlat de către turnul de control de aerodrom.
ORGANIZAREA AERIAN─é A SIGURAN╚ÜEI MAR╚śULUI acoperirea aerian─â ╚Öi ap─ârarea antiaerian─â a punctelor obligate ├«n cazul deplas─ârii organizate a trupelor dintr-un raion ├«n altul folosind mijloacele de transport din dotare.
PARAD─é AERIAN─é festivitate av├ónd caracter militar la care particip─â forma╚Ťiuni ale flotei aeriene militare.
PERTURBAREA TRAFICULUI AERIAN disfunc╚Ťionalitate la nivelul activit─â╚Ťii unui aeroport datorat─â unor condi╚Ťii meteo nefavorabile, avarii ├«n sistemul de dirijare ╚Öi control, incidente sau accidente aviatice care fac pista/pistele impracticabile.
PIRATERIE AERIAN─é act de amenin╚Ťare ╚Öi violen╚Ť─â comis ├«n aer asupra echipajului unei aeronave ├«n scopul de a-l captura, jefui sau deturna de la itinerar.
PLANUL PREG─éTIRII DE FOC A OFENSIVEI AERIENE / A ATACULUI, document care cuprinde misiunile de foc pentru nimicirea sau neutralizarea inamicului ├«n aceast─â faz─â a luptei, durata ╚Öi structura preg─âtirii, reparti╚Ťia pe mijloace de foc de avia╚Ťie a obiectivelor, consumul de muni╚Ťie, organizarea conducerii etc.
POART─é AERIAN─é aeroport interna╚Ťional.
POD AERIAN transport de oameni ╚Öi materiale organizat ╚Öi executat ├«n flux continuu, pe calea aerului, ├«ntre dou─â sau mai multe localit─â╚Ťi, zone sau ╚Ť─âri, ├«n condi╚Ťiile de permanent─â sau temporar─â suprema╚Ťie aerian─â, fiind limitat ├«n timp. Podul aerian poate avea ╚Öi caracter umanitar.
PO╚śT─é AERIAN─é serviciu rapid de mesagerie, colet─ârie ╚Öi coresponden╚Ť─â care se efectueaz─â pe calea aerului. ├Än locuri greu accesibile se utilizeaz─â po╚Öta aerian─â para╚Öutat─â.
PUTERE AERIAN─é/AEROSPA╚ÜIAL─é, concept care se refer─â la capacitatea unui stat de a-╚Öi exercita voin╚Ťa ├«n spa╚Ťiul aerian / extraterestru.
RALIU AERIAN ├«ntrecere aviatic─â organizat─â pe distan╚Ťe relativ mari cu trecere obligatorie prin anumite puncte de control care trebuiesc descoperite.
R─éZBOI AERIAN teorie de purtare a r─âzboiului ├«n care for╚Ťele aeriene ar constitui principalul mijloc pentru ob╚Ťinerea succesului, care a stat la baza constituirii avia╚Ťiei strategice ╚Öi a opera╚Ťiunilor aeriene strategice, fiind ├«nlocuit─â de concep╚Ťia ripostei flexibile.
REPORTAREA ╚ÜINTELOR AERIENE activitate executat─â manual sau semiautomatizat de c─âtre operatorii din punctele de comand─â sau dirijare, pentru consemnarea pe plan╚Öete a mesajelor despre ╚Ťintele aeriene transmise de sta╚Ťiile de radioloca╚Ťie, de vecinii cu care coopereaz─â ╚Öi alte surse de cercetare. Traiectoria ╚Ťintei se reporteaz─â prin unirea succesiv─â a punctelor care marcheaz─â locul acesteia ├«n spa╚Ťiu ├«n diferite momente, cu precizarea ├«n─âl╚Ťimii de zbor, a compunerii ╚Öi a ac╚Ťiunilor executate (bruiaj, bombardament, desant etc.).
SITUA╚ÜIE AERIAN─é totalitatea datelor ╚Öi factorilor lua╚Ťi ├«n considerare pentru caracterizarea activit─â╚Ťii for╚Ťelor aeriene ├«ntr-un anumit moment pe timpul execut─ârii unei lovituri sau opera╚Ťii aeriene ├«ntr-o perioad─â de timp. Situa╚Ťia aerian─â este caracterizat─â prin urm─âtorii factori: spa╚Ťiul aerian ├«n care se efectueaz─â zborul ╚Öi ac╚Ťiunile ╚Ťintelor aeriene, determinat prin frontul de ac╚Ťiune, ad├óncimea la care se execut─â zborurile, ├«n─âl╚Ťimile de zbor; num─ârul ╚Öi compunerea for╚Ťelor aeriene, traiectoriile ╚Öi vitezele lor, durata zborului, timpul de zi, de noapte ╚Öi condi╚Ťiile meteo; manevrele executate de ╚Ťintele aeriene ├«n direc╚Ťie, ├«n─âl╚Ťime sau viteza ╚Öi ac╚Ťiunile lor (atac, cercetare, transport desant aerian, bruiaj). Situa╚Ťia aerian─â poate fi: simpl─â sau complex─â, determinat─â de apari╚Ťia prin surprindere a ╚Ťintelor aeriene, num─ârul mare ╚Öi e╚Öalonarea pe front, ├«n ad├óncime ╚Öi ├«n ├«n─âl╚Ťime, direc╚Ťiile diferite de acces, manevre dese ╚Öi ac╚Ťiuni numeroase pentru a se sustrage ripostelor trupelor de ap─ârare antiaerian─â (bruiaj radio-electronic, acoperirea ╚Ťintelor prin avia╚Ťia de v├ón─âtoare, lovirea pozi╚Ťiilor trupelor de ap─ârare antiaerian─â). Situa╚Ťia aerian─â tactic─â, ansamblu de date ╚Öi factori referindu-se la zborul ╚Öi ac╚Ťiunile inamicului aerian, raportul de for╚Ťe ├«ntre avia╚Ťia proprie ╚Öi cea inamic─â.
SPRIJIN AERIAN / DE AVIA╚ÜIE, totalitatea ac╚Ťiunilor de lupt─â executat─â de avia╚Ťia de v├ón─âtoare-bombardament sau de elicopterele de sprijin, ├«n folosul trupelor de uscat sau ale marinei militare pe tot parcursul luptelor duse de acestea. Sprijinul aerian se efectueaz─â cu majoritatea resursei de avia╚Ťie la dispozi╚Ťia unei unit─â╚Ťi operative sau a unui front, pe baza hot─âr├órii comandantului c─âruia i s-au afectat for╚Ťe aeriene ╚Öi ├«n limitele intensit─â╚Ťii ac╚Ťiunilor de lupt─â stabilite.
SUPREMA╚ÜIE AERIAN─é situa╚Ťie ├«n care un beligerant de╚Ťine superioritatea net─â a mijloacelor de atac aerian, av├ónd asigurat─â ini╚Ťiativa ╚Öi posibilitatea desf─â╚Öur─ârii ac╚Ťiunilor aeriene proprii f─âr─â o ripost─â puternic─â din partea adversarului care nu poate ac╚Ťiona sistematic cu avia╚Ťia ╚Öi ap─ârarea antiaerian─â. Suprema╚Ťia aerian─â este o condi╚Ťie esen╚Ťial─â pentru desf─â╚Öurarea ac╚Ťiunilor de lupt─â pe uscat ╚Öi pe mare. ├Än func╚Ťie de amploarea ├«n timp ╚Öi spa╚Ťiu suprema╚Ťia aerian─â poate fi: strategic─â (cuprinde ├«ntregul front al ac╚Ťiunilor ╚Öi ├«ntreaga durat─â a ac╚Ťiunilor strategice), operativ─â (cuprinde zone importante din frontul opera╚Ťiunilor militare ╚Öi perioade de timp mai mari), tactic─â/local─â (limitat─â la un raion ╚Öi la o perioad─â de timp anumit─â). Lupta pentru cucerirea suprema╚Ťiei aeriene cuprinde: nimicirea ├«n aer ╚Öi pe aerodromuri a avia╚Ťiei inamicului, acoperirea aerian─â a trupelor, lovirea ╚Öi distrugerea depozitelor de carburan╚Ťi ╚Öi lubrifian╚Ťi, muni╚Ťii de avia╚Ťie, ╚Öi ├«ntreprinderilor constructoare de avioane ╚Öi a industriei petroliere, dezorganizarea sistemului de conducere a avia╚Ťiei de v├ón─âtoare.
TRAFIC AERIAN transportul de pasageri și de mărfuri raportat pe o cale aeriană la un anumit interval de timp.
TRANSPORT AERIAN deplasare de persoane ╚Öi m─ârfuri pe calea aerului ├«n diverse scopuri. Transportul aerian sanitar constituie un mijloc de evacuare ├«n vederea salv─ârii de vie╚Ťi omene╚Öti, aeronavele fiind echipate cu aparatur─â care permite acordarea unei asisten╚Ťe medicale limitate ├«n timpul zborului. Din punct de vedere militar transportul aerian constituie o opera╚Ťie indispensabil─â ac╚Ťiunilor aeroterestre, la care particip─â avioane ╚Öi elicoptere ├«ndeplinind diverse misiuni: transport de desant aerian, transport de trupe, de tehnic─â de lupt─â, muni╚Ťii, materiale ╚Öi alimente de pe o direc╚Ťie pe alta sau din ad├óncime c─âtre linia de contact, aprovizionarea ╚Öi asigurarea necesarului trupelor care lupt─â ├«n ├«ncercuire, ├«n localit─â╚Ťi, pe platforme industriale transformate ├«n cet─â╚Ťi de lupt─â sau ├«n zone libere, evacuarea ├«n ad├óncimea teritoriului a r─âni╚Ťilor, bolnavilor ╚Öi a unor valori materiale.
TRUPE DE DESANT AERIAN AEROPURTATE AEROMOBILE totalitatea militarilor instrui╚Ťi ╚Öi ├«nzestra╚Ťi cu mijloacele de lupt─â necesare, pentru a fi debarca╚Ťi sau para╚Öuta╚Ťi din avioane, elicoptere sau planoare ╚Öi pentru a duce ac╚Ťiuni ├«n ad├óncimea dispozitivului inamic.
╚ÜINT─é AERIAN─é aeronav─â pilotat─â sau nu, descoperit─â ╚Öi urm─ârit─â de mijloacele de cercetare prin radioloca╚Ťie pe timpul zborului ├«n spa╚Ťiul aerian de deasupra trupelor sau a teritoriului propriu ori ├«n afara acestuia. ├Än func╚Ťie de m─ârime exist─â ╚Ťinte aeriene izolate (formate dintr-un aparat de zbor), grupe mici de ╚Ťinte aeriene (2-4 aeronave care execut─â zbor ├«n forma╚Ťie str├óns─â), grupe mari de ╚Ťinte aeriene (9-15 aeronave zboar─â ├«n forma╚Ťie str├óns─â) ╚Öi ╚Ťinte aeriene grupate (formate din grupuri mici ╚Öi mijlocii de ╚Ťinte zbur├ónd e╚Öalonat ├«n front, ad├óncime ╚Öi ├«n─âl╚Ťime, la distan╚Ťe mici unele de altele, compun├ónd o forma╚Ťie de dimensiuni mari, ├«ntins─â pe c├óteva sute de metri. Se mai deosebesc ╚Ťinte aeriene reale (constituite din aeronavele inamice pe timpul zborului), ╚Ťinte aeriene marcate (aeronave care marcheaz─â, ├«n timpul aplica╚Ťiilor, zborul ╚Ťintelor aeriene) ╚Öi false (avion f─âr─â pilot, de dimensiuni mici, dotat cu reflectori poliedrici pentru a m─âri semnalul de radioloca╚Ťie).
VEHICUL AERIAN aparat care se deplaseaz─â prin aer. Sin. aeronav─â.
aerian, -─â, aeriani, -e adj. neatent; rupt de realitate

Aerian dex online | sinonim

Aerian definitie

Intrare: aerian
aerian adjectiv
  • silabisire: -ri-an