adversitate definitie

13 definiții pentru adversitate

adversitáte sf [At: BOGZA, C. O. 271 / Pl: ~tați / E: fr adversité, lat adversitas, -atis] 1 Situație potrivnică. 2 Dificultate. 3 Necaz.
ADVERSITÁTE, adversități, s. f. Împrejurare potrivnică cu care cineva are de luptat; dificultate. – Din fr. adversité, lat. adversitas, -atis.
ADVERSITÁTE, adversități, s. f. Împrejurare potrivnică, cu care cineva are de luptat; dificultate. – Din fr. adversité, lat. adversitas, -atis.
ADVERSITÁTE, adversități, s. f. Împrejurare potrivnică, situație grea, dificultate cu care cineva are de luptat. În cine știe ce coclauri singuratice, un sat umil făcea față tuturor adversităților firii. BOGZA, C. O. 241.
ADVERSITÁTE, adversități, s. f. Împrejurare potrivnică, dificultate cu care cineva are de luptat. – Fr. adversité (lat. lit. adversitas, -atis).
adversitáte s. f., g.-d. art. adversitắții; pl. adversitắți
adversitáte s. f., g.-d. art. adversității; pl. adversități
ADVERSITÁTE s. 1. ostilitate, potrivnicie, vitregie, vrăjmășie. (~ acelui veac.) 2. dificultate, greutate. (A avut de depășit multe ~ăți.)
ADVERSITÁTE s.f. Împrejurare, situație potrivnică, grea; dificultate. [Cf. fr. adversité, lat. adversitas].
ADVERSITÁTE s. f. împrejurare potrivnică; dificultate. (< fr. adversité, lat. adversitas)
adversitate f. nenorocire, răstriște.
*adversitáte f. (lat. advérsitas, -átis). Nenorocire, nenoroc, suferință.
ADVERSITATE s. 1. ostilitate, potrivnicie, vitregie, vrăjmășie. (~ acelui veac.) 2. dificultate, greutate. (A avut de depășit multe ~.)

adversitate dex

Intrare: adversitate
adversitate substantiv feminin