Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

22 defini╚Ťii pentru aduna

adun├í [At: COD. VOR. 8/5 / Pzi: ad├║n, (├«nv) -nez, (├«vr) ad├║iu] 1 vt A str├ónge la un loc ceea ce se afl─â ├«mpr─â╚Ötiat. 2 vt (├«vr; ├«e) A ~ p├óinea A a╚Öeza aluatul (sau m─âlaiul) ├«n t─âvi pentru coacere. 3 vt A str├ónge (aleg├ónd de ici ╚Öi colo). 4-5 vtr A (se) concentra. 6-7 vr (Fig; ├«e) A-╚Öi ~ g├óndurile (~ puterile) A se concentra. 8 A depozita. 9 vt A pune deoparte bani sau alte bunuri materiale Cf a agonisi. 10 vt A colec╚Ťiona. 11 vt (Rar) A colecta impozitele. 12-13 vtr (D. fiin╚Ťe) A (se) str├ónge la un loc, form├ónd un grup. 14-15 vtr (D. fiin╚Ťe) A (se) ├«ntruni. 16 vt (├«nv; d. persoane) A veni ├«n contact. 17 vr (├«nv; d. persoane) A se ├«mpreuna. 18 (Mat) A totaliza mai multe numere ├«ntr-unul singur Cf a adi╚Ťiona. 19 (D. o sum─â) A ajunge. 20 (├Änv) A consta. 21 (Pop; d. persoane; ├«e) Parc─â a tunat ╚Öi i-a ~t A pune la un loc persoane foarte deosebite una de alta.
ADUN├ü, ad├║n, vb. I. 1. Tranz. A str├ónge la un loc ceea ce se afl─â r─âsp├óndit, ├«mpr─â╚Ötiat, risipit; a ridica de pe jos. 2. Tranz. A aduna din toate p─âr╚Ťile; a str├ónge, a concentra. 3. Tranz. A culege (aleg├ónd de ici ╚Öi de colo). 4. Tranz. A pune deoparte bani sau alte bunuri materiale; a agonisi. 5. Tranz. (Mat.) A totaliza mai multe numere ├«ntr-unul singur. 6. Tranz. ╚Öi refl. A (se) str├ónge la un loc, form├ónd un grup. ÔŚŐ Expr. (Tranz.) Parc─â a tunat ╚Öi i-a adunat, se zice despre oameni foarte deosebi╚Ťi unii de al╚Ťii str├ón╚Öi la un loc. ÔÖŽ A (se) ├«ngr─âm─âdi, a (se) ghemui. ÔÇô Lat. adunare.
ADUN├ü, ad├║n, vb. I. 1. Tranz. A str├ónge la un loc ceea ce se afl─â r─âsp├óndit, ├«mpr─â╚Ötiat, risipit; a ridica de pe jos. 2. Tranz. A aduna din toate p─âr╚Ťile; a str├ónge, a concentra. 3. Tranz. A culege (aleg├ónd de ici ╚Öi de acolo). 4. Tranz. A pune deoparte bani sau alte bunuri materiale; a agonisi. 5. Tranz. (Mat.) A totaliza mai multe numere ├«ntr-unul singur. 6. Tranz. ╚Öi refl. A (se) str├ónge la un loc, form├ónd un grup. ÔŚŐ Expr. (Tranz.) Parc─â a tunat ╚Öi i-a adunat, se zice despre oameni foarte deosebi╚Ťi unii de al╚Ťii str├ón╚Öi la un loc. ÔÖŽ A (se) ├«ngr─âm─âdi, a (se) ghemui. ÔÇô Lat. adunare.
ADUN├ü, ad├║n, vb. I. I. Tranz. 1. A str├«nge la un loc (ceea ce se afl─â r─âsp├«ndit, ├«mpr─â╚Ötiat, risipit). C├«rciumarul... aduna posomor├«t paharele. PAS, L. I 11. ÔÖŽ A ridica de pe jos. ├Än calea ei ├«ncepu a curge... m─ârg─âritare, de umplu locul; iar mesenii... se plecar─â ╚Öi le adunar─â. ISPIRESCU, L. 40. 2. A aduce din toate p─âr╚Ťile, a str├«nge, a concentra. M├«necu╚Ť─â adun─â spre el straiele ╚Öi ├«nc─âl╚Ť─ârile. SADOVEANU, P. M. 157. Noi ne vom sili s─â adun─âm [documente] c├«te vom putea. B─éLCESCU, O. I 66. ÔŚŐ Fig. Vasilic─â ├«╚Öi adun─â toate puterile, smuci o dat─â pe zmeu ╚Öi, tr├«ntindu-l la p─âm├«nt ├«i ├«nfipse sabia ├«n g├«t. POPESCU, B. II 118. De c├«nd am v─âzut vivandiera regimentului, nu-mi mai pot aduna g├«ndurile pe acas─â. ALECSANDRI, T. 911. ÔŚŐ (Complementul indic─â o valoare b─âneasc─â) Vine la noi... trimisul visteriei ca s─â adune d─ârile. PAS, L. 1 13. ÔÖŽ Fig. A se ├«ngr─âm─âdi. Pe frunte avea o zg├«rietur─â... S├«ngele i se adunase ├«n spr├«ncean─â. DUMITRIU, B. F. 53. Se adun─â norii peste coamele p─âdurilor. Plou─â. C─éLUG─éRU, O. P. 329. ÔŚŐ Fig. ├Än Toma se aduna am─âr─âciunea pic cu pic, cum se adun─â apa ├«ntr-un ciub─âr pus la strea╚Öin─â. V. ROM. februarie 1952, 133. ├Än asemenea clipe, c├«nd ├«╚Öi ├«ncre╚Ťea fruntea.., se aduna ├«n el m├«nia. SADOVEANU, N. F. 10. 3. A ghemui ceva, concentr├«ndu-l ├«ntr-un spa╚Ťiu mai mic sau mic╚Öor├«ndu-i volumul; a gr─âm─âdi. [Arald] la pieptu-i manta neagr─â ├«n falduri ╚Öi-o adun─â. EMINESCU, O. I 92. ÔŚŐ Refl. Paler se aduna covrig pe scaun, cu genunchii sub b─ârbie ╚Öi nu sufla un cuv├«nt. G. M. ZAMFIRESCU, M. D. I 30. Floare de cicoare Cu ochi dup─â soare: C├«nd voi r─âs─âri, Ea s-o-nveseli; C├«nd voi asfin╚Ťi, Ea s-o ofili; C├«nd voi sc─âpata, Ea s-o aduna. La HEM. ÔŚŐ (Complementul indic─â ├«ntregul rezultat din ├«ngr─âm─âdire) Miroase-adormitoare v─âzduhul ├«l ├«ngreunÔÇÖ C─âci v├«ntul adunat-a de flori de tei troiene. EMINESCU, O. I 97. 4. A culege aleg├«nd de ici ╚Öi de colo. ├Än zori... merg s-adune Mure fetele. CO╚śBUC, P. I 262. Privir─â fluturii cum s─âltau ╚Öi s─âreau din floare ├«n floare, cum albinele culegeau ceara ╚Öi adunau mierea, ╚Öi se desf─âtau foarte mult. ISPIRESCU, L. 381. ÔŚŐ A str├«nge recolta. (Metaforic) Secer─â unde n-a sem─ânat ╚Öi adun─â unde n-a secerat. 5. (Cu privire la bunuri materiale) A agonisi, a pune deoparte. Se pr─âp─âde╚Öte... frumuse╚Ťea de curte cu tot ce-a adunat ea acolo. DUMITRIU, B. F. 116. Vestea se ├«mpr─â╚Ötiase c─â domnul se ├«mp─âcase cu boierii, ╚Öi boierii se bucurau de o schimbare ce le da n─âdejde c─â vor putea ocupa iar─â╚Öi posturi, ca s─â adune nou─â avu╚Ťii din sudoarea ╚Ť─âranului. NEGRUZZI, S. I 150. II. Tranz. (Aritm.) A efectua opera╚Ťia adun─ârii; a totaliza. Adun├«nd 17 cu 18, ob╚Ťinem 35. ÔŚŐ Fig. B─âtr├«nu-╚Öi pleac─â geana ╚Öi iar r─âm├«ne orb... El num─âr─â ├«n g├«ndu-i ╚Öi anii ├«i adun─â. EMINESCU, O. I 98. III. 1. Refl. (Subiectul reprezint─â un num─âr oarecare de fiin╚Ťe) A se apropia unii de al╚Ťii. Se prind de m├«ini ╚Öi se desprind, Se-adun─â cerc ╚Öi iar se-ntind ╚śi bat p─âm├«ntul tropotind. CO╚śBUC, P. I 57. ÔŚŐ A se str├«nge din diverse locuri, form├«nd un singur grup. S-adun─â to╚Ťi vulturii stol. BENIUC, V. 113. Penelopa gr─âbi pasul, ocolind locul unde se vedea lumea adunat─â. BART, E. 250. Atunci bucuria albinelor; se las─â jos cu toatele ╚Öi se adun─â cioatc─â ├«n p─âl─ârie. CREANG─é, P. 238. [Graurii] se adun─â de petrec ├«n stoluri. ODOBESCU, S. III 31. Hai dar, copii, aduna╚Ťi-v─â ├«mprejurul meu. ALECSANDRI, T. 1 429. Tot ora╚Öul... se adunase ca s─â priveasc─â alergarea de cai. NEGRUZZI, S. I 35. ÔŚŐ Tranz. Voi n-a╚Ťi mai adunat oamenii, s─â le da╚Ťi curaj, s─â le l─âmuri╚Ťi lucrurile, s─â le lumina╚Ťi min╚Ťile. DUMITRIU, N. 195. O, de-ai putea s─â mai aduni Alaiul de copii vioi Ce-n hor─â se-nv├«rteau nebuni. IOSIF, PATR. 8. F─âcu clac─â, adun├«nd pe to╚Ťi copiii ╚Öi fetele din sat. ISPIRESCU, L. 67. ÔŚŐ Expr. Parc─â a tunat ╚Öi i-a adunat, se zice despre oameni foarte deosebi╚Ťi unii de al╚Ťii str├«n╚Öi la un loc. 2. Refl. reciproc. A se ├«nt├«lni deseori cu cineva, a fi mereu ├«mpreun─â; a veni ├«n contact. Spune-mi cu cine te aduni, ca s─â-╚Ťi spun ce fel de om e╚Öti.
ADUN├ü, ad├║n, vb. I. I. 1. Tranz. A str├ónge la un loc ceea ce se afl─â r─âsp├óndit, ├«mpr─â╚Ötiat, risipit; a ridica de pe jos. 2. Tranz. A aduce din toate p─âr╚Ťile; a str├ónge, a concentra. 3. Tranz. ╚Öi refl. A (se) ├«ngr─âm─âdi, a (se) ghemui. ├Än ochii mei lacrimi s-adun─â (CO╚śBUC). 4. Tranz. A culege (aleg├ónd de ici ╚Öi de colo). Merg s-adune Mure fetele (CO╚śBUC). 5. Tranz. A pune deoparte bani sau alte bunuri materiale; a agonisi. II. Tranz. A totaliza mai multe numere ├«ntr-unul singur. III. Tranz. ╚Öi refl. A (se) apropia unii de al╚Ťii; a (se) str├ónge form├ónd un singur grup. ÔŚŐ Expr. (Tranz.) Parc─â a tunat ╚Öi i-a adunat, se zice despre oameni foarte deosebi╚Ťi unii de al╚Ťii str├ón╚Öi la un loc. ÔÖŽ Refl. A se ├«nt├ólni, a veni deseori ├«n contact cu al╚Ťii. ÔÇô Lat. adunare.
aduná (a ~) vb., ind. prez. 3 adúnă
aduná vb., ind. prez. 1 sg. adún, 3 sg. și pl. adúnă
ADUN├ü vb. 1. v. acumula. 2. v. tezauriza. 3. v. economisi. 4. (MAT.) a totaliza, (rar) a adi╚Ťiona, a ├«nsuma, a suma, (├«nv.) a sumarisi. (A ~ valoarea a doi vectori.) 5. a (se) ├«ntruni, a (se) reuni, a (se) str├ónge, (reg.) a (se) ├«ntroloca, a (se) sobor├«, (Olt. ╚Öi Munt.) a (se) ├«nchelba, a (se) ├«nchelb─âra. (S-au ~ cu to╚Ťii.) 6. v. convoca. 7. v. recolta. 8. v. colecta, a str├ónge. 9. a (se) ├«nm─ânunchea, a (se) reuni, a (se) str├ónge. (╚śi-a ~ versurile ├«n volum.) 10. a colec╚Ťiona, a culege, a str├ónge. (~ folclor pe teren.)
A (se) aduna Ôëá a (se) sc─âdea
A aduna Ôëá a ├«mpr─â╚Ötia, a irosi, a risipi, a sc─âdea
A se aduna Ôëá a (se) ├«mpr─â╚Ötia
adun├í (ad├║n, adun├ít), vb. 1. a str├«nge, a culege. 2. A acumula, a ├«ngr─âm─âdi. 3. A ad─âuga, a ├«nsuma. 4. (refl.) A se str├«nge. ÔÇô Mr. adun, megl. dun, istr. aduru. < Lat. ad┼źn─üre (Pu╚Öcariu 31; REW 209; DAR); cf. it. adunare, cat., sp., port. aunar, v. fr. auner. ÔÇô Der. adunare, s. f. (├«ntrunire; str├«ngere, culegere; ad─âugare, ├«nsumare); adunat, s. n. (recolt─â, cules); adun─âtor, adj. (unealt─â de str├«ns); adun─âtor, s. n. (num─âr─âtoare); adun─âtur─â, s. f. (gr─âmad─â; lucruri de nimic), care ar putea fi reprezentantul direct al unei forma╚Ťii lat., cf. abruz. adunatura.
A ADUN├ü ad├║n tranz. 1) A face s─â se adune. 2) A aduce din mai multe p─âr╚Ťi pun├ónd laolalt─â; a str├ónge. ~ lemne. ~ mere. 3) (bani, avere) A dob├óndi prin munc─â asidu─â (pun├ónd deoparte); a agonisi; a str├ónge. 4) mat. (numere) A supune opera╚Ťiei de adunare. /<lat. adunare
A SE ADUN├ü se ad├║na intranz. (despre fiin╚Ťe) A veni din toate p─âr╚Ťile, ├«nt├ólnindu-se ├«n acela╚Öi loc; a se str├ónge. /<lat. adunare
adun├á v. 1. a reduce o mul╚Ťime la unul; 2. a face adunarea. [Lat. ADUNARE].
ad├║n, a -├í v. tr. (lat. ad├║no, -├íre d. ad, la, ╚Öi unus, unu; it. adunare). Reduc o mul╚Ťime la unu, fac adunarea: am adunat toate cifrele Str├«ng: a aduna ban─ş alb─ş pentru zile negre (Prov). Culeg: albinele adun─â m─şerea din flor─ş V. refl. M─â reunesc: a tunat ╚Öi sÔÇÖa┼ş adunat (Expresiune de dispre╚Ť p. societ─â╚Ť─ş rele).
ADUNA vb. 1. a (se) acumula, a (se) concentra, a (se) ├«nmagazina, a (se) str├«nge. (A ~ o mare cantitate de energie.) 2. a acumula, a str├«nge, a tezauriza. (~ moned─â, valut─â.) 3. a acumula, a agonisi, a economisi, a face, a str├«nge, (pop.) a chivernisi, (reg.) a pri╚Ötipi, a r─âg─âdui, a sclipui, (Transilv.) a mirui, (Olt. ╚Öi Munt.) a scofeli, (Ban.) a st─âci, (Transilv. ╚Öi Maram.) a ╚Öporoli, (prin Maram.) a zorobi, (fig.) a pr─âsi. (A ~ o adev─ârat─â avere.) 4. (MAT.) a totaliza, (rar) a adi╚Ťiona, a ├«nsuma, a suma, (├«nv.) a sumarisi. (~ valoarea a doi vectori.) 5. a (se) ├«ntruni, a (se) reuni, a (se) str├«nge, (reg.) a (se) ├«ntroloca, a (se) sobor├«, (Olt. ╚Öi Munt.) a (se) ├«nchelba, a (se) ├«nchelb─âra. (S-au ~ cu to╚Ťii.) 6. a convoca, a ├«ntruni, a reuni, a str├«nge. (I-a ~ pe to╚Ťi.) 7. a culege, a recolta, a str├«nge, (Transilv.) a sureti. (~ recolta.) 8. a colecta, a str├«nge. (~ laptele din sat.) 9. a (se) ├«nm─ânunchea, a (se) reuni, a (se) str├«nge. (╚śi-a ~ versurile ├«n volum.) 10. a colec╚Ťiona, a culege, a str├«nge. (~ folclor pe teren.)
PARES CUM PARIBUS FACILLIME CONGREGANTUR (lat.) cei ce se asem─ân─â se adun─â extrem de u╚Öor ÔÇô Cicero, ÔÇ×De senectuteÔÇŁ, 3, 1. Cuvinte devenite, prin traducere ├«n toate limbile, expresie proverbial─â cu sens peiorativ. ├Än rom├óne╚Öte: spune-mi cu cine te aduni, ca s─â-╚Ťi spun cine e╚Öti.
a se aduna ca la urs expr. a se aduna în număr foarte mare
a strânge / a aduna (pe cineva) de pe drumuri expr. a oferi unei persoane cu o stare materială precară mijloace de trai decent.
a tunat și i-a adunat expr. (iron.) bine se mai potrivesc; cine seamănă se adună.
a-╚Öi aduna min╚Ťile expr. 1. a se calma 2. a-╚Öi pune ├«n ordine g├óndurile 3. a-╚Öi veni ├«n fire

Aduna dex online | sinonim

Aduna definitie

Intrare: aduna
aduna verb grupa I conjugarea I