Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

10 defini╚Ťii pentru adulterare

adultera vt [At: EMINESCU, P. / Pzi: ~r├ęz / E: fr adult├ęrer] 1 (Frm; nob) A falsifica. 2 (Spc) A altera un text.
adulteráre sf [At: DN3 / Pl: ~rări / E: adultera] (Frm; nob) 1 Falsificare. 2 (Spc) Alterare a unui text.
ADULTER├üRE, adulter─âri, s. f. (Livr.) Falsificare, denaturare. ÔÇô Dup─â fr. adult├ęration, engl. adulteration.
ADULTER├üRE, adulter─âri, s. f. (Livr.) Falsificare, denaturare. ÔÇô Dup─â fr. adult├ęration, engl. adulteration.
adulter├í vb., ind. prez. 1 sg. adulter├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. adultere├íz─â
adulteráre s. f., g.-d. art. adulterării
ADULTER├ü vb. I tr. (Rar) A falsifica, a altera un text. [Cf. fr. adult├ęrer].
ADULTER├üRE s.f. Ac╚Ťiunea de a adultera ╚Öi rezultatul ei. [< adultera].
ADULTER├ü vb. tr. a denatura (un text). (< fr. adult├ęrer)
A ADULTER├ü ~├ęz tranz. (un text) A prezenta altfel dec├ót ├«n realitate; a falsifica; a denatura. /<fr. adult├ęrer

Adulterare dex online | sinonim

Adulterare definitie

Intrare: adulterare
adulterare substantiv feminin
Intrare: adultera
adultera verb grupa I conjugarea a II-a