adopțiune definitie

20 definiții pentru adopțiune

adopție sf [At: HAMANGIU, C. C. 80 / V: ~iune / Pl: ~ii[1] / E: fr adoption, lat adoptio, -onis] Înfiere. corectată
adopțiúne sf vz adopție
ADÓPȚIE, adopții, s. f. Faptul de a adopta (1); înfiere. [Var.: adopțiúne s. f.] – Din fr. adoption, lat. adoptio, -onis.
ADOPȚIÚNE s. f. v. adopție.
ADÓPȚIE, adopții, s. f. Faptul de a adopta (1); înfiere. [Var.: adopțiúne s. f.] – Din fr. adoption, lat. adoptio, -onis.
ADOPȚIÚNE s. f. v. adopție.
ADÓPȚIE, adopții, s. f. Faptul de a adopta (1); înfiere. Fiu prin adopție. – Pronunțat: -ți-e. – Variantă: adopțiúne s. f.
ADOPȚIÚNE s. f. v. adopție.
ADÓPȚIE, adopții, s. f. Faptul de a adopta (1); înfiere. [Var.: adopțiúne s. f.] – Fr. adoption (lat. lit. adoptio, -onis).
ADOPȚIÚNE s. f. v. adopție.
adópție (-ți-e) s. f., art. adópția (-ți-a), g.-d. art. adópției; pl. adópții, art. adópțiile (-ți-i)
adópție s. f. (sil. -ți-e; mf. ad-), art. adópția (sil. -ți-a), g.-d. art. adópției; pl. adópții, art. adópțiile (sil. -ți-i-)
ADÓPȚIE s. v. înfiere.
ADÓPȚIE s.f. Faptul de a adopta (1); act prin care se adoptă un copil; înfiere. [Gen. -iei, var. adopțiune s.f. / cf. lat. adoptio, fr. adoption].
ADOPȚIÚNE s.f. v. adopție.
ADÓPȚIE s. f. faptul de a adopta (1); înfiere. (< fr. adoption, lat. adoptio)
ADÓPȚIE ~i f. Faptul de a adopta; luare de suflet; înfiere. [G.-D. adopției; Sil. -ți-e] /<fr. adoption, lat. adoptio, ~onis
adopțiune f. 1. fapta de a adopta; luare de suflet; 2. preferință.
*adopțiúne f. (lat. adóptio, -ónis). Acțiunea de a adopta, înfiere.
ADOPȚIE s. (JUR.) adoptare, înfiere. (~ unui copil.)

adopțiune dex

Intrare: adopție
adopție substantiv feminin
  • silabisire: -ți-e; mf. ad-
adopțiune