Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

14 defini╚Ťii pentru admirabil

admirábil, ~ă a [At: MAIORESCU, CR. 117 / Pl: ~i, ~e / E: fr admirable, lat admirabilis] Demn de a fi admirat Si: minunat, excelent, încântător.
ADMIR├üBIL, -─é, admirabili, -e, adj. Vrednic de a fi admirat; minunat, ├«nc├ónt─âtor, excelent. ÔÇô Din lat. admirabilis, fr. admirable.
ADMIR├üBIL, -─é, admirabili, -le, adj. Vrednic de a fi admirat; minunat, ├«nc├ónt─âtor, excelent. ÔÇô Din lat. admirabilis, fr. admirabile.
ADMIR├üBIL, -─é, admirabili, -e, adj. Vrednic de a fi admirat, care de╚Öteapt─â admira╚Ťia; minunat, ├«nc├«nt─âtor. Eminescu are versificarea bogat─â, muzical─â, frumoas─â, limb─â admirabil─â ╚Öi tot at├«t de admirabile tablouri. GHEREA, ST. CR. I 96.
ADMIR├üBIL, -─é, admirabili, -le, adj. Vrednic de a fi admirat; minunat, ├«nc├ónt─âtor, excelent. ÔÇô Fr. admirabile (lat. lit. admirabilis).
admirábil adj. m., pl. admirábili; f. admirábilă, pl. admirábile
admirábil adj. m., pl. admirábili; f. sg. admirábilă, pl. admirábile
ADMIRÁBIL adj. deosebit, excelent, încântător, remarcabil. (Un spectacol ~.)
ADMIRÁBIL, -Ă adj. Vrednic de admirat; încântător, minunat. [Cf. fr. admirable, lat. admirabilis].
ADMIRÁBIL, -Ă adj. vrednic de admirat; încântător, minunat. (< fr. admirable, lat. admirabilis)
ADMIRÁBIL ~ă (~i, ~e) Care este plin de farmec; care este vrednic de admirat; încântător; fermecător; adorabil. /<lat. admirabilis, fr. admirable
admirabil a. demn de admira╚Ťiune, minunat. ÔĽĹ adv. de minune.
*admir├íbil, -─â adj., (lat. admirabilis). Demn de admira╚Ťiune, minunat. Adv. ├Än mod admirabil.
ADMIRABIL adj. deosebit, excelent, încîntător, remarcabil- (Un spectacol ~.)

Admirabil dex online | sinonim

Admirabil definitie

Intrare: admirabil
admirabil adjectiv