adipolíză sf [At: DN3/ Pl: ~ze / E: fr adipolyse] (Blg) Funcție prin care un țesut restituie sângelui grăsimile depozitate.

ADIPOLÍZĂ s.f. (Biol.) Funcțiune prin care un țesut restituie sângelui grăsimile depozitate. [< fr. adipolyse, cf. lat. adeps – grăsime, gr. lysis – topire].

ADIPOLÍZĂ s. f. 1. proces de dizolvare a grăsimilor prin hidroliză. 2. funcție prin care un țesut restituie sângelui grăsimile. (< fr. adipolyse)

ADIPO- „grăsime, adipozitate”. ◊ L. adeps, adipis „grăsime” > fr. adipo-, germ. id., engl. id., it. id. > rom. adipo-. □ ~cel (v. -cel2), s. n., hernie al cărei sac conține țesut gras; ~cit (v. -cit), s. n., celulă adipoasă; ~crom (v. -crom), s. n., hidrocarbură alifatică nesaturată, prezentă în tumorile canceroase; ~gen (v. -gen2), adj., care produce țesut adipos; ~geneză (v. -geneză), s. f., proces de pro ducere a grăsimilor în organism; sin. adipogenie; ~genie (v. -genie1), s. f., adipogeneză*; ~id (v. -id), adj., cu aspect de grăsime; sin. lipoid; ~liză (v. -liză), s. f., 1. Proces de dizolvare a grăsimilor prin hidroliză. 2. Funcțiune prin care un țesut organic restituie sîngelui grăsimile depozitate; ~necroză (v. -necroză), s. f., proces de mortificare a țesutului gras al organismului; ~pexie (v. -pexie), s. f., proces de fixare a grăsimilor pe țesuturi sau organe.