Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

17 defini╚Ťii pentru adimenitor

ademenitor, ~oare a [At: BELDIMAN, O. 21 / V: (reg) -minitor, ~oare / Pl: ~i, ~oare / E: ademeni + -tor] 1 Care ademenește (1) Si: atrăgător, ispititor, tentant. 2 Care ademenește (2) Si: amăgitor, înșelător.
adimenitor, ~oare a vz ademenitor
ADEMENIT├ôR, -O├üRE, ademenitori, -oare, adj., adv. Care ademene╚Öte; am─âgitor, seduc─âtor, ispititor. [Var.: (reg.) adimenit├│r, -oare adj.] ÔÇô Ademeni + suf. -tor.
ADIMENITÓR, -OÁRE adj. v. ademenitor.
ADEMENIT├ôR, -O├üRE, ademenitori, -oare, adj., adv. Care ademene╚Öte; am─âgitor, seduc─âtor, ispititor. [Var.: (reg.) adimenit├│r, -o├íre adj.] ÔÇô Ademeni + suf. -tor.
ADIMENITÓR, -OÁRE, adj. v. ademenitor.
ADEMENIT├ôR, -O├üRE, ademenitori, -oare, adj. Care seduce (prin farmecul s─âu), care farmec─â, atrage (de obicei pentru a avea un profit personal). Perspectiva carierei de profesor ├«i p─âru mult mai ademenitoare. C. PETRESCU, R. DR. 57. ├Äncepu s─â-i vorbeasc─â cu ni╚Öte graiuri mieroase ╚Öi ademenitoare. ISPIRESCU, L. 261. ÔŚŐ (Adverbial) S-a ├«nv├«rtit ╚Öi Harapul, r├«njind ademenitor, prin saloane, cu o tav─â de argint, pe care se aflau ╚Ťig─âri. PAS, L. I 106.
ADIMENITÓR, -OÁRE adj. v. ademenitor.
ADEMENIT├ôR, -O├üRE, ademenitori, -oare, adj. (Adesea adverbial) Care seduce, farmec─â, atrage. [Var.: (reg.) adimenit├│r, -o├íre adj.] ÔÇô Din ademeni + suf. -(i)tor.
ADIMENITÓR, -OÁRE, adj. v. ademenitor.
ademenitór adj. m., pl. ademenitóri; f. sg. și pl. ademenitoáre
ademenitór adj. m., pl. ademenitóri; f. sg. și pl. ademenitoáre
ADEMENITÓR adj., s. 1. adj. atrăgător, ispititor, îmbietor, seducător, tentant. (O perspectivă ~oare.) 2. s., adj. v. seducător.
Ademenitor Ôëá dezgust─âtor, repugnant, repulsiv, resping─âtor, sc├órbos
ADEMENITÓR ~oáre (~óri, ~oáre) Care ademenește; care atrage; care farmecă. Propunere ~oare. /a ademeni + suf. ~tor
ademenitor a. care ademenește: atrăgător, amăgitor.
ADEMENITOR adj., s. 1. adj. atr─âg─âtor, ispititor, ├«mbietor, seduc─âtor, tentant. (O perspectiv─â ~.) 2. s., adj. am─âgitor, ├«n╚Öel─âtor, seduc─âtor, (rar) momitor, (├«nv.) balamut, celuitor, pril─âstitor, prileste╚Ť. (Un ~ de profesie.)

Adimenitor dex online | sinonim

Adimenitor definitie

Intrare: ademenitor
ademenitor adjectiv
adimenitor