adenocarcinóm sn [At: DEX2 / Pl: -oáme / E: fr adénocarcinome] Tumoare malignă cu punct de plecare într-o glandă.

ADENOCARCINÓM, adenocarcinoame, s. n. Tumoare malignă cu punct de plecare într-o glandă. – Din fr. adénocarcinome.

ADENOCARCINÓM s. n. Tumoare malignă cu punct de plecare într-o glandă. – Din fr. adénocarcinome.

adenocarcinóm s. n., pl. adenocarcinoáme

adenocarcinóm s. n., pl. adenocarcinoáme

ADENOCARCINÓM s.n. (Med.) Tumoare canceroasă epitelială, cu punct de plecare într-o glandă. [< fr. adéno-carcinome, cf. gr. aden – glandă, karkinos – cancer].

ADENOCARCINÓM s. n. tumoare epitelială malignă cu punct de plecare într-o glandă. (< fr. adénocarcinome)

ADENOCARCINÓM (< fr.{i}; {s} gr. aden „glandă” + karkinos „tumoră”) s. n. Tumoră malignă cu punct de plecare în epiteliul glandular (ficat, glandă mamară, stomac etc.).