Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

10 defini╚Ťii pentru adamant

adamánt sn vz diamant
ADAM├üNT, adamante, s. n. (Pop.) Diamant (1). ÔÇô Din sl. adamant┼ş.
ADAM├üNT, adamante, s. n. (Pop.) Diamant (1). ÔÇô Din sl. adamant┼ş.
ADAMÁNT, adamante și adamanturi, s. n. (În basme) Diamant. A scris carte la-mpăratie turcesc... Adamanturi, pietre scumpe să găsească, Cu a dumitale să se potrivească. SEVASTOS, N. 393. Din spuma aceasta... se alege... un adamant, adecă o piatră cît o alună... însă tare scumpă și frumoasă și strălucitoare ca lumina soarelui. SBIERA, P. 315.
ADAM├üNT, adamante, s. n. (├Än basme) Diamant. ÔÇô Slav (v. sl. adamant┼ş < gr.)
adamánt (pop.) s. n., pl. adamánte
adamánt s. n., pl. adamánte
ADAMÁNT s. v. diamant.
adam├ínt (adam├ínte), s. n. Diamant. < Gr. ß╝Ç╬┤╬Č╬╝╬▒¤é, prin intermediul sl. adamant┼ş; cf. v. it. adamante (ÔÇ║ fr. aimant), cu adj. adamantino, de unde rom. adamantin, adj. (str─âlucitor), neol. f─âr─â circula╚Ťie real─â, introdus de poe╚Ťii romantici. Pe de alt─â parte, gr. ß╝Ç╬┤╬Č╬╝╬▒¤é denumea ╚Öi o plant─â din Capadocia, c─âreia i se atribuia virtutea de a ├«mbl├«nzi fiarele; de aici rom. adamasc─â, s. f., cu acela╚Öi sens.
adamant s. v. DIAMANT.

Adamant dex online | sinonim

Adamant definitie

Intrare: adamant
adamant substantiv neutru