adamant definitie

10 definiții pentru adamant

adamánt sn vz diamant
ADAMÁNT, adamante, s. n. (Pop.) Diamant (1). – Din sl. adamantŭ.
ADAMÁNT, adamante, s. n. (Pop.) Diamant (1). – Din sl. adamantŭ.
ADAMÁNT, adamante și adamanturi, s. n. (În basme) Diamant. A scris carte la-mpăratie turcesc... Adamanturi, pietre scumpe să găsească, Cu a dumitale să se potrivească. SEVASTOS, N. 393. Din spuma aceasta... se alege... un adamant, adecă o piatră cît o alună... însă tare scumpă și frumoasă și strălucitoare ca lumina soarelui. SBIERA, P. 315.
ADAMÁNT, adamante, s. n. (În basme) Diamant. – Slav (v. sl. adamantŭ < gr.)
adamánt (pop.) s. n., pl. adamánte
adamánt s. n., pl. adamánte
ADAMÁNT s. v. diamant.
adamánt (adamánte), s. n. Diamant. < Gr. ἀδάμας, prin intermediul sl. adamantŭ; cf. v. it. adamante (› fr. aimant), cu adj. adamantino, de unde rom. adamantin, adj. (strălucitor), neol. fără circulație reală, introdus de poeții romantici. Pe de altă parte, gr. ἀδάμας denumea și o plantă din Capadocia, căreia i se atribuia virtutea de a îmblînzi fiarele; de aici rom. adamască, s. f., cu același sens.
adamant s. v. DIAMANT.

adamant dex

Intrare: adamant
adamant substantiv neutru