acumulatór snm [At: PONI, F. 304 / Pl: ~oare și (m) -ori / E: fr accumulateur, ger Akkumulator, rs aккyмyлятop] 1 Aparat sau rezervor utilizat pentru înmagazinarea energiei sau a agenților energetici. 2 (Îs) ~ electric Aparat care înmagazinează energia electrică dată de un curent continuu și o cedează apoi când aparatul este conectat la un circuit electric receptor.

ACUMULATÓR, (1) acumulatori, (2) acumulatoare, s. n. 1. S. m. Aparat sau rezervor care înmagazinează energie electrică. 2. Dispozitiv care înmagazinează energie electrică sub formă chimică în vederea restituirii acesteia. Acumulatorul unui automobil. – Din fr. accumulateur.

ACUMULATÓR, acumulatori, s. n. Aparat sau rezervor care înmagazinează energie electrică. – Din fr. accumulateur.[1]

ACUMULATÓR, acumulatoare, s. n. Aparat pentru înmagazinarea energiei sub diferite forme. Acumulator electric. Acumulator de abur. – Pl. și: (s. m., nerecomandabil) acumulatori.

ACUMULATÓR, acumulatoare, s. n. Aparat pentru înmagazinarea energiei electrice. – După fr. accumulateur.

acumulatór s. m. (auto) / s. n., pl. acumulatóri / acumulatoáre

acumulatór s. n. / s. m., pl. acumulatoáre / acumulatóri

ACUMULATOR ELÉCTRIC s. (FIZ.) pilă secundară.

ACUMULATÓR s.n. Aparat care înmagazinează energie sub diferite forme. [Pl. -oare, (s.m.) -ori. / cf. fr. accumulateur, it. accumulatore].

ACUMULATÓR ~oáre n. Aparat care înmagazinează energie electrică sub diferite forme. [Pl. și acumulatori] /<fr. accumulateur

acumulator m. cel ce acumulează. ║ n. Fiz. aparat destinat a spori intensitatea curentului electric.

*acumulatór adj. Care acumulează. Și m. saŭ n., pl. oare. Aparat (mecanic, electric) care acumulează energie.

acumulatór-aúto s. m. (tehn.) Acumulator pentru autovehicule ◊ „La întreprinderea «Acumulatorul» din Capitală s-a trecut la realizarea unor noi tipuri de acumulatori-auto.” Cont. 10 III 62 p. 2 (din acumulator + auto; Fl. Dimitrescu în LL 10/65 p. 232)