ACROȘÁ, acroșez, vb. I. Tranz. 1. A atârna, a agăța, a prinde. 2. (Sport) A opri, a intercepta mingea în aer ♦ A opri, a intercepta pucul la hochei. – Din fr. accrocher.

ACROȘÁ, acroșez, vb. I. Tranz. 1. A atârna, a agăța, a prinde. 2. (Sport) A opri, a intercepta mingea în aer. ♦ A opri, a intercepta pucul la hochei. – Din fr. accrocher.

acroșá (a ~) (a-cro-) vb., ind. prez. 3 acroșeáză, 1 pl. acroșắm; conj. prez. 3 să acroșéze; ger. acroșấnd

acroșá vb. (sil. -cro-), ind. prez. 1 sg. acroșéz, 3 sg. și pl. acroșeáză, 1 pl. acroșăm; ger. acroșând

ACROȘÁ vb. v. agăța, atârna prinde, spânzura, suspenda.

ACROȘÁ vb. I. tr. 1. (Tehn.) A agăța, a atârna. 2. A opri, a intercepta mingea în aer (la fotbal). [P.i. 3,6 -șează. / < fr. accrocher].

ACROȘÁ vb. tr. a agăța, a prinde din mers. ◊ a intercepta mingea în aer, la fotbal. (< fr. accrocher)

A ACROȘÁ ~éz tranz. (obiecte) A prinde în (sau de) ceva, lăsând să atârne în jos; a agăța; a anina; a suspenda; a atârna; a spânzura. /<fr. accrocher

acroșa vb. v. AGĂȚA, ATÂRNA, PRINDE. SPÎNZURA. SUSPENDA.