acordor definitie

23 definiții pentru acordor

acordór [At: DA / Pl: (1) -i sm, (2) -oare sn / E: fr accordoir] 1 sm Persoană care se ocupă cu acordarea (2) instrumentelor muzicale. 2 sn Unealtă care servește la acordarea (2) instrumentelor muzicale.
ACORDÓR2, acordori, s. m. Persoană care se ocupă cu acordarea și repararea unor instrumente muzicale. – Din fr. accordeur.
ACORDÓR1, acordoare, s. n. Unealtă care servește la acordarea unor instrumente muzicale, în special a pianului. – Din fr. accordoir.
ACORDÓR2, acordori, s. m. Persoană care se ocupă cu acordarea și repararea unor instrumente muzicale. – Din fr. accordeur.
ACORDÓR1, acordoare, s. n. Unealtă care servește la acordarea unor instrumente muzicale, în special a pianului. – Din fr. accordoir.
ACORDÓR1, acordori, s. m. Persoană care se ocupă cu acordarea și repararea instrumentelor muzicale cu claviatură. Acordor de piane.
ACORDÓR2, acordoare, s. n. Unealtă care servește la acordarea instrumentelor muzicale cu claviatură.
ACORDÓR2, acordori, s. m. Persoană care se ocupă cu acordarea și repararea unor instrumente muzicale. – După fr. accordeur.
ACORDÓR1, acordoare, s. n. Unealtă care servește la acordarea unor instrumente muzicale. – După fr. accordoir.
acordór1 (persoană) s. m., pl. acordóri
acordór2 (instrument) s. n., pl. acordoáre
acordór (persoană) s. m., pl. acordóri
acordór (instrument) s. n., pl. acordoáre
ACORDÓR s. (MUZ.) cheie. (~ pentru pian.)
ACORDÓR s.m. Specialist în acordarea instrumentelor muzicale. [Cf. fr. accordeur].
ACORDÓR s.n. Unealtă pentru acordarea instrumentelor muzicale. [Pl. -oare. / cf. fr. accordoir].
ACORDÓR1 s. m. specialist în acordarea instrumentelor muzicale. (< fr. accordeur)
ACORDÓR2 s. n. unealtă pentru acordarea instrumentelor muzicale. (< fr. accordoir)
ACORDÓR2 ~i m. Persoană care acordează și repară instrumente muzicale. /<fr. accordeur
ACORDÓR1 ~oáre n. Unealtă pentru acordarea instrumentelor muzicale. /<fr. accordoir
acordor m. cel ce acordează instrumente de muzică.
*acordór (fr. accordeur) saŭ acordatór m. Care acordează instrumente de muzică, maĭ ales piane.
ACORDOR s. (MUZ.) cheie. (~ pentru pian.)

acordor dex

Intrare: acordor (unealtă)
acordor unealtă substantiv neutru
Intrare: acordor (persoană)
acordor persoană admite vocativul substantiv masculin