Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

24 defini╚Ťii pentru acoperi╚Ö

acoper├ş╚Ö sn [At: LB / Pl: (├«nv) -e, -uri / E: acoperi + -i╚Ö] 1 (├Änv) Capac. 2 (├Änv; ├«s) ~ ul ╚Ť├ó╚Ťelor Sutien. 3 (├Änv; ├«s) ~ ul capului muieresc Basma. 4 Parte superioar─â a unei cl─âdiri Si: (pop) acoper─âm├ónt, culme.
coper├ş╚Ö sn [At: ALECSANDRI, P. III, 86 / V: ~porß║ą╚Ö / Pl: ~uri ╚Öi ~e / E: coperi + -i╚Ö] (├Ävp) 1 Acoperi╚Ö. 2 Capac.
ACOPER├Ź╚ś, acoperi╚Öuri, s. n. Partea de deasupra care acoper─â ╚Öi protejeaz─â o cl─âdire de intemperii; acoper─âm├ónt. ÔÇô Acoperi + suf. -i╚Ö.
COPER├Ź╚ś, coperi╚Öuri, s. n. (├Änv. ╚Öi pop.) Acoperi╚Ö. ÔÇô Coperi (├«nv. ÔÇ×a acoperiÔÇŁ < lat.) + suf. -i╚Ö.
ACOPER├Ź╚ś, acoperi╚Öuri, s. n. Partea de deasupra care acoper─â ╚Öi protejeaz─â o cl─âdire de intemperii; acoper─âm├ónt. ÔÇô Acoperi + suf. -i╚Ö.
COPER├Ź╚ś, coperi╚Öuri, s. n. (├Änv. ╚Öi pop.) Acoperi╚Ö. ÔÇô Coperi (├«nv. ÔÇ×a acoperiÔÇŁ < lat.) + suf. -i╚Ö.
ACOPER├Ź╚ś, acoperi╚Öuri, s. n. Partea de sus a unei construc╚Ťii, care o acoper─â ╚Öi o ap─âr─â ├«mpotriva fenomenelor atmosferice d─âun─âtoare. Priveam uzina. Soarele arz├«nd Se oglindea-n acoperi╚Öu-i mare. CASSIAN, H. 48. Acoperi╚Öul de ╚Öindril─â al casei de mult a fost muiat de z─âpezi ╚Öi ploi, rupt ╚Öi spulberat de v├«nturi; numai o bucat─â se mai ╚Ťine pe un col╚Ť al zidurilor. SADOVEANU, O. III 343. Se disting oameni pe acoperi╚Öul vagoanelor. SAHIA, N. 51. - Variant─â: (regional) coper├ş╚Ö s. n.
COPER├Ź╚ś s. n. v. acoperi╚Ö.
ACOPER├Ź╚ś, acoperi╚Öuri, s. n. Partea de sus a unei construc╚Ťii, care o acoper─â ╚Öi o ap─âr─â de intemperii. ÔÇô Din acoperi + suf. -i╚Ö.
acoper├ş╚Ö s. n., pl. acoper├ş╚Öuri
coper├ş╚Ö (reg.) s. n., pl. coper├ş╚Öuri
acoper├ş╚Ö s. n., pl. acoper├ş╚Öuri
coper├ş╚Ö s. n., pl. coper├ş╚Öuri
ACOPER├Ź╚ś s. acoper─âm├ónt, ├«nveli╚Ö, ├«nvelitoare, (├«nv. ╚Öi pop.) coperi╚Ö, (├«nv. ╚Öi reg.) pocri╚Ö, (reg.) haiza╚Ö, (prin Ban.) astruc─âm├ónt, (prin Olt.) astrucu╚Ö. (~ul unei case.)
COPER├Ź╚ś s. v. acoper─âm├ónt, acoperi╚Ö, ├«nveli╚Ö, ├«nvelitoare.
ACOPER├Ź╚ś ~uri n. Parte de deasupra a unei cl─âdiri care o acoper─â; acoper─âm├ónt. ~ de tabl─â. /a acoperi + suf. ~i╚Ö
coper├ş╚Ö, coper├ş╚Öuri, s.n. (├«nv. ╚Öi pop.) 1. acoperi╚Ö, acoper─âm├ónt, ├«nvelitoare, ├«nveli╚Ö. 2. ├«mbr─âc─âminte. 3. (fig.) capac (la oal─â), fedeu, pocri╚Ö.
acoperiș n. învelitoarea casei.
coperiș n. acoperiș (poetic): pe sub înalte coperișuri AL.
coperiș n. acoperiș (poetic): pe sub înalte coperișuri AL.
acoper├ş╚Ö n., pl. ur─ş ╚Öi e (d. a acoperi). Munt. ├Änv─âlitoarea unu─ş edifici┼ş: acoperi╚Ö de olane. ÔÇô ╚śi coperi╚Ö.
ACOPERI╚ś s. acoper─âm├«nt, ├«nveli╚Ö, ├«nvelitoare, (├«nv. ╚Öi pop.) coperi╚Ö, (├«nv. ╚Öi reg.) pocri╚Ö, (reg.) haiza╚Ö, (prin Ban.) astruc─âm├«nt, (prin Olt.) astrucu╚Ö. (~ unei case.)
coperi╚Ö s. v. ACOPER─éM├ÄNT. ACOPERI╚ś. ├ÄNVELI╚ś. ├ÄNVELITOARE.
acoperiș, acoperișuri s. n. 1. pălărie; șapcă; fes; căciulă 2. protector influent

Acoperiș dex online | sinonim

Acoperiș definitie

Intrare: acoperiș
coperiș substantiv neutru
acoperiș substantiv neutru