Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

19 defini╚Ťii pentru acoperem├ónt

acoper─âmß║ąnt sn [At: CORESI, PS. 34 / V: ~rem~, (pop) co~ / E: acoperi + ~m├ónt] Ceea ce serve╚Öte la acoperit Si: (├«vr) acopereal─â.
acoperemß║ąnt sn vz acoper─âm├ónt
coper─âmß║ąnt sn [At: CORESI, EV. 38/39 / V: ~rim~ / Pl: ~uri / E: ml co(o)perimentum] (├Änv) 1 ├Änveli╚Ö. 2 Cort. 3 Colib─â. 4 Capac. 5 Ad─âpost. 6 ├Än╚Ťeles tainic, simbolic.
ACOPER─éMß║ĄNT, acoper─âminte, s. n. Ceea ce serve╚Öte la acoperit; (spec.) acoperi╚Ö. [Var: acoperemß║ąnt s. n.] ÔÇô Acoperi + suf. -─âm├ónt (dup─â coper─âm├ónt).
ACOPEREMß║ĄNT s. n. v. acoper─âm├ónt.
ACOPER─éMß║ĄNT, acoper─âminte, s. n. Ceea ce serve╚Öte la acoperit; (├«n special) acoperi╚Ö. [Var.: acoperemß║ąnt s. n.] ÔÇô Acoperi + suf. -─âm├ónt (dup─â coper─âm├ónt).
ACOPEREMß║ĄNT s. n. v. acoper─âm├ónt.
ACOPER─éM├Ä╠üNT, acoper─âminte, s. n. Ceea ce serve╚Öte la acoperit; (├«n special) acoperi╚Ö. Acoper─âm├«ntul frunzi╚Öoarelor, ├«nc─â ne├«mplinit, l─âsa s─â str─âbat─â ├«n jos ÔÇô ca ├«ntr-o cernere neregulat─â ÔÇô mii de raze. MIHALE, O, 482. Frumos voinic a venit, sub acoper─âm├«ntul astei case. POPESCU, B. I 60. (├Än forma acoperem├«nt) Dar nu mai t─âce╚Ťi m─âi? c─â ia acu╚Öi trec cu picioarele prin p─âre╚Ťi ╚Öi ies afar─â cu acoperem├«ntul ├«n cap, zise L─â╚Ťi-Lungil─â. CREANG─é, P. 259, Casa era c-un acoperem├«nt ╚Ťuguit, p─âre╚Ťii erau de piatr─â mic─â, ca ceea cu care se pietruiesc f├«nt├«nile. EMINESCU, N. 51. ÔŚŐ Fig. Se odihnir─â ╚Öi dormir─â sub acoper─âm├«ntul cerului. ISPIRESCU, L. 162. ÔÇô Variant─â: acoperem├«nt s. n.
ACOPEREMÎ́NT s. n. v. acoperămînt.
ACOPER─éMß║ĄNT, acoper─âminte, s. n. Ceea ce serve╚Öte la acoperit; (├«n special) acoperi╚Ö. [Var.: acoperemß║ąnt s. n.] ÔÇô Din acoperi + suf. -(─â)m├ónt.
ACOPEREMß║ĄNT s. n. v. acoper─âm├ónt.
acoper─âmß║ąnt s. n., pl. acoper─âm├şnte
acoper─âm├ónt s. n., pl. acoper─âm├şnte
ACOPER─éM├éNT s. 1. v. acoperi╚Ö. 2. (BIS.) (├«nv. ╚Öi pop.) pocrov, (├«nv.) pocrov─â╚Ť, pocrovea╚Ť─â. (~ pentru vasele liturgice.)
ACOPER─éM├éNT ~├şnte n. 1) Obiect care serve╚Öte la acoperit. 2) Parte de deasupra a unei cl─âdiri, care o acoper─â; acoperi╚Ö. /a acoperi + suf. ~─âm├ónt
acoperemânt n. 1. ceeace acopere sau învelește; 2. adăpost: subt acoperemântul cerului. [Lat. COOPERIMENTUM].
acoperem├«nt n., pl. inte (d. a acoperi). Acoperi╚Ö (Mold.) Fig. Acoperire, protec╚Ťiune: trupe de acoperem├«nt. ÔÇô Vech─ş coper-.
ACOPER─éM├ÄNT s. 1. acoperi╚Ö, ├«nveli╚Ö, ├«nvelitoare, (├«nv. ╚Öi pop.) coperi╚Ö, (├«nv. ╚Öi reg.) pocri╚Ö, (reg.) haiza╚Ö, (prin Ban.) astruc─âm├«nt, (prin Olt.) astrucu╚Ö. (~ al unei case.) 2. (BIS.) (├«nv. ╚Öi pop.) pocrov, (├«nv.) pocrov─â╚Ť, pocrovea╚Ť─â. (~ pentru vasele liturgice.)
acoper─âmß║ąnt, acoper─âminte s. n. 1. Ceea ce serve╚Öte la acoperit; spec. acoperi╚Ö. ÔÖŽ Acoper─âm├óntul Maicii Domnului = s─ârb─âtoare cre╚Ötin─â la 1 octombrie, ├«n amintirea ar─ât─ârii Sfintei Fecioare, ├«n zilele ├«mp─âratului Leon cel ├Än╚Ťelept, ├«n bis. Vlahernelor din Constantinopol, unde se p─âstra ve╚Öm├óntul, omoforul ╚Öi o parte a br├óului Maicii Domnului. 2. (la pl.) Acoper─âmintele sfintelor vase = a) dou─â buc─â╚Ťi mici de p├ónz─â p─âtrate, f─âcute din aceea╚Öi materie ca felonul, cu care se acoper─â la proscomidie cinstitele daruri (discul ╚Öi potirul) ╚Öi care simbolizeaz─â scutecele de la na╚Öterea lui Hristos sau giulgiurile de la ├«nmorm├óntarea Lui; acoper─âmintele mici; procove╚Ťe; b) bucat─â de p├ónz─â ceva mai mare cu care se acoper─â ambele vase; sf├óntul aer. ÔÇô Din acoperi + suf. -─âm├ónt.

Acoperemânt dex online | sinonim

Acoperemânt definitie

Intrare: acoperământ
acoperemânt substantiv neutru
acoperământ substantiv neutru