aconít sm [At: BRANDZA, FL. 10-13 / Pl: ~iți / E: fr aconit, it aconito, lat aconitum, ngr ᾶϰόνιτου] (Bot) Omag (Aconitum variegatum).

ACONÍT, aconiți, s. m. (Bot.) Omag. – Din fr. aconit.

ACONÍT, aconiți, s. m. (Bot.) Omag. – Din fr. aconit.

aconít s. m., pl. aconíți

aconít s. m., pl. aconíți

ACONÍT s.m. (Bot.) Plantă cu florile albastre și cu frunzele de un verde-închis; (pop.) omeag. [< fr. aconit, cf. lat. aconitum].

ACONÍT s. m. plantă veninoasă montană, cu flori albastre și frunze de un verde-închis; omag. (< fr. aconit, lat. aconitum, gr. akoniton)

ACONÍT ~ți m. 1) la pl. Gen de plante erbacee otrăvitoare, cu flori albastre-violete sau galbene, folosite în medicină. 2) Plantă din acest gen; omag. /<fr. aconit

aconit m. plantă veninoasă numită popular omeag.

*aconít m. (vgr. akóniton, lat. aconitum). Omeag.