acmée s. f., g.-d. art. acméei

ACMÉE s.f. Punct culminant al unui eveniment, al unei stări morbide. [Pron. -me-e. / < fr. acmé, cf. gr. akme – vârf].

ACMÉE s. f. 1. apogeu, punct culminant. 2. fază în care o boală atinge intensitatea maximă. 3. cea mai evoluată fază de adaptare în filogenie și ontogenie. (< fr. acmé)