acerá vi vz acira

acirá vi [At: CORESI, ap. HEM 159 / V: aciărá, -ierá / Pzi: acír / E: nct] (Îvr) 1 A aștepta. 2 A stărui. 3 A pândi.

acirát¹ sn [At: ANON. CAR. / E: acera] (Îrg) Așteptare.

acirát², ~ă a [At: MDA ms / Pl: ~ți, ~e / E: acira] (Îrg) Care este așteptat.

ACERÁ vb. I v. acira.

ACIRÁ, acir, vb. I. Intranz. (Reg.) 1. A avea nădejde la..., a aștepta să..., a tinde spre... 2. A fi în așteptare; a pândi. [Var: acerá vb. I] – Et. nec.

ACERÁ vb. I v. acira.

ACIRÁ, acír, vb. I. Intranz. (Reg.) 1. A avea nădejde la..., a aștepta să..., a tinde spre... 2. A fi în așteptare; a pândi. [Var.: acerá vb.I] – Et. nec.

ACIRÁ, acír, vb. I. Intranz. (Regional) 1. A avea nădejde la..., a aștepta să..., a tinde spre.... Vin dimineața, pleacă seara, aciră la masă. STANCU, D. 408. 2. A fi în așteptare, a sta la pîndă, a pîndi.

ACIRÁ, acír, vb. I. Intranz. (Reg.) 1. A avea nădejde la..., a aștepta să..., a tinde spre... 2. A fi în așteptare; a pândi. [Var.: acerá vb. I]

acirá (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 3 acíră

acirá vb., ind. prez. 1 sg. acír, 3 sg. și pl. acíră

ACERÁ vb. v. aștepta, iscodi, observa, pândi, spiona, urmări.

acerá (-r, -át), vb. – 1. A aștepta. – 2. (Banat) A pîndi. – Var. acina. < Lat. acināri (Graur, BL, IV, 64). Mai puțin probabilă der. propusă de Pușcariu, Dacor., II, 592, de la alb. kjëlloń „a avea grijă”. – Der. încina, vb. (a se odihni vitele); pe care DAR îl deriva greșit de la cină (cf. Graur, BL, VI, 152).

ACERA vb. (Ban.) A aștepta. Acsĕr. Expecto. AC, 326. Etimologie necunoscută. Cf. alb. kĭăloni „observ”. Vezi și acerat.

ácer, a -á v. tr. (cp. cu alb. kiălonĭ, observ). Vechi. Rar azĭ în vest. Aștept. Pîndesc.

acera vb. v. AȘTEPTA. ISCODI. OBSERVA. PÎNDI. SPIONA. URMĂRI.