acefal definitie

13 definiții pentru acefal

acefál, ~ă a [At: DA / Pl: ~i, ~e / E: fr acéphale] (Zgl; duni) Fără cap.
ACEFÁL, -Ă, acefali, -e, adj. (Zool.; despre unele animale inferioare) Fără cap. – Din fr. acéphale.
ACEFÁL, -Ă, acefali, -e, adj. (Zool.; despre unele animale inferioare) Fără cap. – Din fr. acéphale.
ACEFÁL, -Ă, acefali, -e, adj. (Despre unele animale inferioare) Lipsit de cap. Stridiile sînt animale acefale.
ACEFÁL, -Ă, acefali, -e, adj. (Despre unele animale inferioare) Lipsit de cap. – Fr. acéphale (< gr.).
acefál adj. m., pl. acefáli; f. acefálă, pl. acefále
acefál adj. m., pl. acefáli; f. sg. acefálă, pl. acefále
ACEFÁL, -Ă adj. (Despre unele animale inferioare) Care nu are cap. [< fr. acéphale, cf. gr. a – fără, kephale – cap].
ACEFÁL1, -Ă adj. 1. care prezintă acefalie. 2. (despre flori) fără capitul. (< fr. acéphale)
ACEFAL2(O)- elem. „absența capului”. (< fr. acéphal/o/-, cf. gr. akephalos)
ACEFÁL ~ă (~i, ~e) (despre unele animale inferioare) Care nu are cap. /<fr. acéphale, lat. acephalus
acefal a. fără cap: monstru acefal. ║ m. pl. acefali, moluști cari n’au decât o gură, fără umflătura cefalică, ca stridiile.
*acéfal și -al, -ă adj. (v.gr. aképholos, d. a-, fără, și kephalé, cap. V. trigono-cefal). Fără cap: monstru acefal, stridiile-s accefale. S. m. Un accefal.

acefal dex

Intrare: acefal
acefal adjectiv