accidentá vtr [At: MDA ms / Pzi: ~téz / E: fr accidanter] 1-2 A fi implicat într-un (sau a provoca un) accident (1).

accidénțe sfp [At: DEX2 / E: ger Akzidenz] Lucrări tipografice de tip special care folosesc în mod variat literele, liniile și ornamentele în scopul realizării unor efecte de reclamă.

ACCIDENTÁ, accidentez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) răni într-un accident. – Din accident.

ACCIDÉNȚĂ, accidențe, s. f. Lucrare tipografică de tip special care folosește în mod variat literele, liniile și ornamentele în scopul realizării unor efecte de reclamă. – Din germ. Akzidenz.

ACCIDENTÁ, accidentez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) răni într-un accident. – Din accident.

ACCIDÉNȚE s. f. pl. Lucrări tipografice de tip special care folosesc în mod variat literele, liniile și ornamentele în scopul realizării unor efecte de reclamă. – Din germ. Akzidenz.

ACCIDÉNȚE s. f. pl. (Și în expr. lucrări de accidențe) Lucrări tipografice mărunte, variate, ornamentale. Lucrări de accidențe sînt: cărțile de vizită, invitațiile de nuntă etc.

ACCIDENTÁ, accidentez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) răni într-un accident. – Din accident.

ACCIDÉNȚE s. f. pl. Lucrări tipografice variate cu un specific propriu (afișe, programe, cărți de vizită etc.). – După germ. Akzidenzen.

accidentá (a ~) vb., ind. prez. 3 accidenteáză

accidénță s. f., g.-d. art. accidénței; pl. accidénțe

accidentá vb., ind. prez. 1 sg. accidentéz, 3 sg. și pl. accidenteáză

accidénțe s. f. pl.

ACCIDENTÁ vb. I. tr., refl. A (se) răni într-un accident. [< accident + -a].

ACCIDÉNȚE s.f.pl. Lucrări tipografice mărunte și variate (afișe, programe etc.). [< germ. Akzidenz].

ACCIDENTÁ vb. tr., refl. a (se) răni într-un accident. (< fr. accidenter)

ACCIDÉNȚE s. f. pl. lucrări tipografice mărunte și variate (afișe, invitații, programe etc.). (< germ. Akzidenzen)

A ACCIDENTÁ ~éz tranz. A face să se accidenteze. /Din accident

A SE ACCIDENTÁ mă ~éz intranz. A suferi un accident. /Din accident

ACCIDÉNȚE f. pl. Lucrări tipografice care folosesc o bogată varietate de litere și de ornamente. /<germ. Akzidenz

*accidentéz v. tr. (d. accident; fr. accidenter). Fac accidente (adîncăturĭ saŭ rîdicăturĭ): a accidenta un teren. Muz. Pun dieze, bemoluri, becare. Fig. Variez: a-ți accidenta stilu.