Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

16 defini╚Ťii pentru accelera╚Ťie

accelera╚Ťie sf [At: DA / Pl: ~ii / V: (├«nv) ~╚Ťiune / E: fr acc├ęl├ęration] (Fiz) Cre╚Ötere a vitezei unui corp mobil ├«n raport cu unitatea de timp.
accelera╚Ťi├║ne sf vz accelera╚Ťie
ACCELER├ü╚ÜIE, accelera╚Ťii, s. f. Cre╚Ötere a vitezei unui corp mobil ├«n raport cu unitatea de timp. ÔÖŽ Accelera╚Ťie gravita╚Ťional─â = accelera╚Ťia pe care o au corpurile ├«n c─âdere liber─â. [Var.: accelera╚Ťi├║ne s. f.] ÔÇô Din fr. acc├ęl├ęration, lat. acceleratio, -onis.
ACCELERA╚ÜI├ÜNE s. f. v. accelera╚Ťie.
ACCELER├ü╚ÜIE, accelera╚Ťii, s. f. Cre╚Ötere a vitezei unui corp mobil ├«n raport cu unitatea de timp. ÔÖŽ Accelera╚Ťie gravita╚Ťional─â = accelera╚Ťia pe care o au corpurile ├«n c─âdere liber─â. [Var.: accelera╚Ťi├║ne s. f.] ÔÇô Din fr. acc├ęl├ęration, lat. acceleratio, -onis.
ACCELERA╚ÜI├ÜNE s. f. v. accelera╚Ťie.
ACCELER├ü╚ÜIE, accelera╚Ťii, s. f. (Fiz.) Cre╚Öterea de vitez─â, ├«n unitatea de timp, a unui mobil. ÔŚŐ Accelera╚Ťie de demaraj v. demaraj. ÔÇô Pronun╚Ťat: -╚Ťi-e.
ACCELER├ü╚ÜIE, accelera╚Ťii, s. f. Varia╚Ťie a vitezei unui corp, ├«n raport cu unitatea de timp. ÔÇô Fr. acc├ęl├ęration (lat. lit. acceleratio, -onis).
acceler├í╚Ťie (-╚Ťi-e) s. f., art. acceler├í╚Ťia (-╚Ťi-a), g.-d. art. acceler├í╚Ťiei; pl. acceler├í╚Ťii, art. acceler├í╚Ťiile (-╚Ťi-i-)
acceler├í╚Ťie s. f. (sil. -╚Ťi-e), art. acceler├í╚Ťia (sil. -╚Ťi-a), g.-d. art. acceler├í╚Ťiei; pl. acceler├í╚Ťii, art. acceler├í╚Ťiile (sil. -╚Ťi-i-)
ACCELER├ü╚ÜIE s.f. Cre╚Ötere a vitezei unui corp ├«n mi╚Öcare ├«ntr-o unitate de timp. ÔŚŐ Accelera╚Ťia gravita╚Ťiei = accelera╚Ťia pe care o au corpurile ├«n c─âdere liber─â ├«n vid. [Gen. -iei, var. accelera╚Ťiune s.f. / cf. fr. acc├ęl├ęration, it. accelerazione, lat. acceleratio].
ACCELERA╚ÜI├ÜNE s.f. v. accelera╚Ťie.
ACCELER├ü╚ÜIE s. f. cre╚Ötere a vitezei unui corp ├«n mi╚Öcare ├«n unitatea de timp. ÔÖŽ ~ gravita╚Ťional─â = accelera╚Ťia pe care o au corpurile ├«n c─âdere liber─â. (< fr. acc├ęl├ęration, lat. acceleratio)
ACCELER├ü╚ÜIE ~i f. Varia╚Ťie a vitezei unui corp ├«ntr-o unitate de timp. [G.-D. accelera╚Ťiei; Sil. -╚Ťi-e] /<fr. acc├ęl├ęration, lat. acceleratio, ~onis
*accelera╚Ťi├║ne f. (lat. acceler├ítio, -├│nis). Ac╚Ťiunea de a accelera, ─şu╚Ťire, gr─âbire. ÔÇô ╚śi -├í╚Ťie, dar ma─ş des -├íre.
ACCELERA╚ÜIE GRAVITA╚ÜIONAL─é (g) accelera╚Ťie de mi╚Öcare a corpurilor ├«n vid ├«ntr-un c├ómp gravita╚Ťional, care depinde de pozi╚Ťia punctului fa╚Ť─â de centrul de atrac╚Ťie, reprezent├ónd intensitatea c├ómpului gravita╚Ťional ├«n punctul respectiv, g fiind numeric egal─â cu for╚Ťa cu care este atras─â unitatea de mas─â. ├Än cazul P─âm├óntului se define╚Öte valoarea normal─â la nivelul m─ârii ╚Öi latitudinea 0 la 45┬░, gn = 9,80665 m/s2.

Accelera╚Ťie dex online | sinonim

Accelera╚Ťie definitie

Intrare: accelera╚Ťie
accelera╚Ťiune substantiv feminin
accelera╚Ťie substantiv feminin
  • silabisire: -╚Ťi-e