acatalectic definitie

8 definiții pentru acatalectic

acataléctic an [At: DA / Pl: ~ice / E: lat acatalecticus] (Îs) Vers ~ (Îmgl) Vers căruia nu-i lipsește nici o silabă.
ACATALÉCTIC, acatalectice, adj. (În metrica greco-latină, în sintagma) Vers acatalectic (și substantivat, n.) = vers căruia nu-i lipsește nicio silabă. – Din fr. acatalectique.
ACATALÉCTIC, acatalectice, adj. (În metrica greco-latină, în sintagma) Vers acatalectic (și substantivat n.) = vers căruia nu-i lipsește nici o silabă. – Din fr. acatalectique.
acataléctic (vers ~) adj. m.; pl. f. acataléctice
acataléctic adj. n., pl. acataléctice
ACATALÉCTIC adj., s.n. (Vers antic) cu unitățile metrice complete. [< fr. acatalectique, cf. gr. a – fără, katalektikos – catalectic].
ACATALÉCTIC adj. (despre versuri antice) cu unitățile metrice complete. (< fr. acatalectique)
acatalectic (< gr. ἁϰατάληϰτος, akatalektos, „fără sfârșit”), termen ce desemnează, în prozodia* greacă și latină, un vers complet al cărui ultim picior (1) sfârșește cu o silabă atonă. În versificația pop. românească sunt cunoscute 2 tipare metrice a.: de 6 și de 8 silabe. Ex. Cine-aude-a mea guriță. Sin. vers complet, vers plin. V. catalectic.

acatalectic dex

Intrare: acatalectic
acatalectic