Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

30 defini╚Ťii pentru academie

academ├şe sf [At: EMINESCU, P. 230 / A ╚Öi (├«nv): -d├ęmie / Pl: ~ii / E: lat academia, ngr ╬▒¤░╬▒╬ş╬╝╬╣╬▒] 1 ╚ścoal─â de ├«nv─â╚Ť─âm├ónt superior. 2 (Pex) A╚Öez─âm├ónt ╚Öcolar privat ├«n care se aprofundeaz─â unele arte sau me╚Öte╚Öuguri. 3 Institu╚Ťie superioar─â a c─ârei menire este dezvoltarea ╚Ötiin╚Ťei ╚Öi culturii unei ╚Ť─âri.
ACADEM├ŹE, academii, s. f. 1. Societate de ├«nv─â╚Ťa╚Ťi, de litera╚Ťi, de arti╚Öti etc. creat─â pentru dezvoltarea ╚Ötiin╚Ťelor ╚Öi a artelor; ├«nalt─â institu╚Ťie cultural─â care reune╚Öte pe cei mai de seam─â savan╚Ťi ╚Öi arti╚Öti. 2. ╚ścoal─â de ├«nv─â╚Ť─âm├ónt superior. [Acc. ╚Öi: (dup─â lat.) acad├ęmie] ÔÇô Din fr. acad├ęmie, lat. academia.
ACADEM├ŹE, academii, s. f. 1. Societate de ├«nv─â╚Ťa╚Ťi, de litera╚Ťi, de arti╚Öti etc. creat─â pentru dezvoltarea ╚Ötiin╚Ťelor ╚Öi a artelor; ├«nalt─â institu╚Ťie cultural─â care reune╚Öte pe cei mai de seam─â savan╚Ťi ╚Öi arti╚Öti. 2. ╚ścoal─â de ├«nv─â╚Ť─âm├ónt superior. [Acc. ╚Öi: (dup─â lat.) acad├ęmie] ÔÇô Din fr. acad├ęmie, lat. academia.
ACADEM├ŹE, academii, s. f. 1. Institu╚Ťie superioar─â de cultura, a c─ârei misiune este s─â ajute la dezvoltarea ╚Ötiin╚Ťelor ╚Öi a artelor; (├«n ╚Ťara noastr─â) cea mai ├«nalt─â institu╚Ťie cultural─â de stat, care reune╚Öte ╚Öi promoveaz─â oameni de valoare ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi cultural─â, dirijeaz─â ╚Öi dezvolt─â, printr-un complex de institute, munca de cercetare ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi de crea╚Ťie literar-artistic─â, folosind, organizat ╚Öi metodic, cuceririle ╚Ötiin╚Ťei ╚Öi culturii pentru construirea socialismului. Academia Republicii Populare Rom├«ne, creat─â din ini╚Ťiativa Partidului Muncitoresc Rom├«n ╚Öi bucur├«ndu-se de tot sprijinul partidului ╚Öi guvernului, nu poate ╚Öi nu trebuie s─â uite nici un moment obliga╚Ťia de a da contribu╚Ťia ei luminat─â marii opere ├«ntreprinse de clasa muncitoare. ANALELE ACADEMIEI 27. 2. (Uneori urmat de determin─âri) ╚ścoal─â de ├«nv─â╚Ť─âm├«nt superior (├«n general pentru alte specialit─â╚Ťi dec├«t cele studiate ├«n universit─â╚Ťi); (├«nvechit) ╚Öcoal─â ├«n general. Academia Militar─â ┬źI. V. Stalin┬╗. ÔŚŐ Vai! tot mai g├«nde╚Öti la anii c├«nd visam ├«n academii, Ascult├«nd pe vechii dasc─âli c├«rpocind la haina vremii. EMINESCU, O. I 140. Fusese chemat... ca dasc─âl de matematic─â ╚Öi filozofie la Academia din Socola. EMINESCU, N. 52. - Accentuat ╚Öi: (├«nvechit) acad├ęmie.
ACADEM├ŹE, academii, s. f. 1. Institu╚Ťie superioar─â de cultur─â, a c─ârei misiune este s─â ajute la dezvoltarea ╚Ötiin╚Ťelor ╚Öi a artelor; (├«n ╚Ťara noastr─â) cea mai ├«nalt─â institu╚Ťie cultural─â de stat, care reune╚Öte ╚Öi promoveaz─â oameni de valoare ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi cultural─â, dirijeaz─â ╚Öi dezvolt─â, printr-un complex de institute, munca de cercetare ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi de crea╚Ťie literar-artistic─â a ╚Ť─ârii. 2. ╚ścoal─â de ├«nv─â╚Ť─âm├ónt superior. [Acc. ╚Öi: (dup─â lat.) acad├ęmie] ÔÇô Fr. acad├ęmie, (lat. lit. academia).
academ├şe s. f., art. academ├şa, g.-d. art. academ├şei; pl. academ├şi, art. academ├şile
academ├şe s. f. (sil. mi-e-), art. academ├şa, g.-d. art. academ├şei; pl. academ├şi, art. academ├şile
ACADEM├ŹE s.f. 1. Prima ╚Öcoal─â filozofic─â, ├«nfiin╚Ťat─â de Platon la Atena, care ├«╚Öi ╚Ťinea ├«ntrunirile ├«n gr─âdinile consacrate eroului Akademos. 2. ├Änalt─â institu╚Ťie cultural─â, creat─â pentru a ajuta la progresul ╚Ötiin╚Ťei, al artei etc.; societate a unor oameni de cultur─â care se ocup─â cu literatura, ╚Ötiin╚Ťele etc. 3. ╚ścoal─â superioar─â de nivel universitar, ne├«ncadrat─â ├«ntr-o universitate sau politehnic─â. [Gen. -iei. / Cf. fr. acad├ęmie, it. accademia, lat. academia < gr. akademia].
ACADEM├ŹE s. f. 1. ├«nalt─â institu╚Ťie cultural─â de stat, creat─â pentru a sluji progresul ╚Ötiin╚Ťei, literaturii, artei ╚Öi tehnicii. 2. institu╚Ťie de ├«nv─â╚Ť─âm├ónt superior. (< fr. acad├ęmie, lat. academia, gr. akademia)
ACADEM├ŹE ~i f. 1) Societate format─â din oameni de ╚Ötiin╚Ť─â ╚Öi de cultur─â. 2) Institu╚Ťie de ├«nv─â╚Ť─âm├ónt superior. ~ economic─â. [G.-D. academiei] /<lat. academia, fr. acad├ęmie
academie f. 1. ╚Öcoal─â filozofic─â ├«ntemeiat─â de Platon la Atena ├«n gr─âdina lui Academ; 2. societate de scriitori ╚Öi de ├«nv─â╚Ťa╚Ťi: Academia rom├ón─â, ├«nfiin╚Ťat─â ├«n 1867 ╚Öi definitiv constituit─â ├«n 1879, dup─â modelul Academiei franceze, se ├«mparte ├«n 3 sec╚Ťiuni (literar─â, istoric─â ╚Öi ╚Ötiin╚Ťific─â) cu 40 membri ordinari ╚Öi un num─âr oarecare de membri onorari ╚Öi coresponden╚Ťi; 3. ╚Öcoal─â ├«nalt─â: Academia Mih─âilean─â, a fost ├«nfiin╚Ťat─â la Ia╚Öi ├«n 1835; 4. loc destinat exerci╚Ťiilor corpului (c─âl─ârie, dans, scrim─â); 5. figur─â ├«ntreag─â pictat─â dup─â un model nud. [La Greci, Academia era numele unui gimnaziu aproape de Atena, ├«nconjurat de gr─âdini, unde profesa filozoful Platon].
Crusca (Academia dela) f. celebr─â academie fundat─â ├«n sec. XVI la Floren╚Ťa pentru perfec╚Ťionarea limbei italiene.
*academ├şe f. (lat. academ├şa ╚Öi [gre╚Öit] acad├ęmia, d. vgr. akad├ęmeia ╚Öi [gre╚Öit] akadem├şa, gr─âdina lui Academ, l├«ng─â Atena, unde Platone ├«╚Ö─ş ╚Ťinea cursurile; it. acad├ęmia; rus. akad├ęmi─şa). Societate de oamen─ş de litere, ╚Ötiin╚Ť─â sa┼ş arte: Academia rom├óneasc─â (fals rom├ón─â, cu toate c─â chear ─şa ├«╚Ö─ş zice a╚Öa!), Academia francez─â, Academia de muzic─â (la Paris), Opera. ╚ścoal─â de pictur─â, de scrim─â, de c─âl─ârie ╚Öi chear ╚Öi de croitorie. Diviziune universitar─â ├«n Francia, unde-s 16 academi─ş, dirijate de c├«te un rector, asistat de c├«te un inspector de academie de fiecare departament al circumscrip╚Ťiuni─ş sale. ├Än Germania, universitate care nÔÇÖare toate facult─â╚Ťile. Academia de medicin─â, societate de medici la Paris, deosebit─â de institut. ÔÇô Academia rom├óneasc─â, ├«nfiin╚Ťat─â la 1867 ╚Öi definitiv constituit─â la 1879, dup─â modelu cele─ş franceze, are trei sec╚Ťiun─ş (literar─â, istoric─â ╚Öi ╚Ötiin╚Ťific─â), cu 40 de membri ordinari ╚Öi un num─âr oare-care de membri onorar─ş ╚Öi coresponden╚Ť─ş. Academia mih─âilean─â a fost o ╚Öcoal─â ├«nalt─â (ceva mai mult de c├«t un lice┼ş) ├«nfiin╚Ťat─â la Ia╚Öi ├«n 1835 supt Mihail Sturza. Academia francez─â, fundat─â la 1634 de Richelieu (40 de membri), ├«ns─ârcinat─â cu redactarea Dic╚Ťionarulu─ş. Academia de Inscrip╚Ťiun─ş ╚Öi Litere, fundat─â de Colbert la 1663 (40 de membri) care se ocup─â de lucr─âri de erudi╚Ťiune istoric─â sa┼ş arheologic─â. Academia de ╚śtiin╚Ťe morale ╚Öi politice, creat─â de Conven╚Ťiune (40 de membri), consacr├«ndu-se studiulu─ş chestiunilor de filosofie, economie politic─â, drept, istorie general─â ╚Ö. a. Academia de ╚śtiin╚Ťe, ├«nfiin╚Ťat─â la 1666 de Colbert (65 de membri), pentru studiu chestiunilor de matematic─â, chimie, fizic─â ╚Ö. a. Academia de Arte frumoase (40 de membri), compus─â din pictori, arhitec╚Ťi, sculptor─ş ╚Öi muzican╚Ť─ş, ale c─âre─ş sec╚Ťiun─ş (create pe r├«nd de Mazzarini ╚Öi Colbert) fur─â unite la 1876. Toate aceste cinc─ş academi─ş franceze formeaz─â Institutu.
academie de muzic─â, societate artistic─â sau ╚Ötiin╚Ťific─â, organizat─â ├«n baza unui statut propriu. ├Än umele ╚Ť─âri ca Fran╚Ťa, Germania, Anglia, academiile na╚Ťionale de arte frumoase includeau ╚Öi sec╚Ťiuni muzicale cu dublu scop: didactic-educativ (viitoarele conservatoare*) ╚Öi de difuzare ╚Öi ├«ncurajare a crea╚Ťiei muzicale prin concerte, recitaluri*, reprezenta╚Ťii lirice (viitoarele societ─â╚Ťi de concert sau de oper─â*). Ast─âzi, prin a. se desemneaz─â fie institu╚Ťia de ├«nv─â╚Ť─âm├ónt superior echivalent─â ├«n unele ╚Ť─âri cu conservatorul, fie ╚Ötiin╚Ťific─â, a c─ârei activitate este axat─â pe cercetare, fie societatea de concert (uneori chiar impresariatul). V.: concert (1); ├«nv─â╚Ť─âm├ónt; muzicologie.
ACADEMIA DE STUDII SOCIAL-POLITICE, institu╚Ťie cu un accentuat caracter politic creat─â ├«n 1945 pentru preg─âtirea ╚Öi perfec╚Ťionarea activi╚Ötilor de partid, de stat ╚Ö.a. ╚śi-a ├«ncetat activitatea ├«n dec. 1989. Cunoscut─â sub numele de Academia ÔÇ×╚śtefan GheorghiuÔÇŁ.
ACADEMIA DIPLOMATIC─é INTERNA╚ÜIONAL─é, organiza╚Ťie interna╚Ťional─â neguvernamental─â, cu sediul la Paris, creat─â ├«n 1926, ├«n scopul efectu─ârii de studii asupra principalelor probleme politice cu care este confruntat─â omenirea. Printre pre╚Öedin╚Ťii Academiei s-a num─ârat ╚Öi N. Titulescu.
ACADEMIA DOMNEASC─é DIN BUCURE╚śTI, ╚Öcoal─â superioar─â (1694-1818), ├«nfiin╚Ťat─â de Constantin Br├«ncoveanu. Important centru de cultur─â greac─â, cu sediul la M─ân─âstirea Sf. Sava, iar ├«n ultimii ani la Schitu M─âgureanu.
ACADEMIA INTERNA╚ÜIONAL─é DE ASTRONAUTIC─é (A.I.A., ├«n engl. International Academy of Astronautics ÔÇô I.A.A.), institu╚Ťie a Federa╚Ťiei Interna╚Ťionale de Astronautic─â (F.I.A.) cu sediul la Paris, ├«nfiin╚Ťat─â ├«n 1960, pentru promovarea studiilor ╚Öi cercet─ârilor astronautice.
ACADEMIA MIH─éILEAN─é, prima ╚Öcoal─â superioar─â rom├óneasc─â ├«n Moldova (1835-1847). ├Änfiin╚Ťat─â la Ia╚Öi sub domnia lui Mihai Sturdza, prin str─âdania lui Gh. Asachi ╚Öi a altor oameni de cultur─â.
ACADEMIA PLATONICĂ, școală filozofică întemeiată de Platon (c. 387 î. Hr.) la Atena. În grădina lui Academos. După moartea lui Platon, doctrina școlii s-a schimbat în mai multe rînduri. În 129 î. Hr. s-a transformat într-o școală eclectică, iar în 529 a fost definitiv închisă, acest fapt marcînd formal sfîrșitul istoriei filozofiei antice.
ACADEMIA PLATONICĂ DIN FLORENȚA, școală filozofică (1459-1522), fundată de Marsilio Ficino. Membrii ei (Pico della Mirandola, Angelo Poliziano, Lorenzo de Medici) comentau și editau operele lui Platon și Plotin.
ACADEMIA ROM├éN─é, cel mai ├«nalt for ╚Ötiin╚Ťific ╚Öi cultural al ╚Ť─ârii, ├«nfiin╚Ťat la 1 apr. 1866, ├«n timpul locotenen╚Ťei Domne╚Öti, sub numele de ÔÇ×Societatea literar─â Rom├ón─âÔÇŁ, cu scopul de a stabili ortografia ╚Öi de a elabora ╚Öi publica dic╚Ťionarul ╚Öi gramatica limbii rom├óne. ╚śi-a inaugurat efectiv activitatea la 1 aug. 1867 c├«nd, o dat─â cu adoptarea statutelor, a devenit ÔÇ×Societatea Academic─â Rom├ón─âÔÇŁ. Era organizat─â ├«n 3 sec╚Ťiuni: literar-filologic─â, istorico-arheologic─â ╚Öi a ╚Ötiin╚Ťelor naturale, fiecare cu c├«te 12 membri titulari, 20 de coresponden╚Ťi ╚Öi un num─âr nelimitat de membri de onoare rom├óni ╚Öi str─âini. Printre membrii societ─â╚Ťii ├«n 1866-1867 (reprezentan╚Ťi ai tututor provinciilor locuite de rom├óni): V. Alecsandri, C. Negruzzi, I. Heliade R─âdulescu, A. Treboniu Laurian (Vechiul Regat), T. Cipariu, G. Bari╚Ťiu (Transilvania), A. Hurmuzachi (Bucovina), I. Caragiani (Macedonia). La 29 mart. 1879 societatea este declarat─â, prin lege, institu╚Ťie na╚Ťional─â, devenind ÔÇ×Academia Rom├ón─âÔÇŁ. Sub egida ei, s-au studiat primele scrieri ├«n limba rom├ón─â, s-au tip─ârit documente istorice, s-au publicat numeroase studii de istoriografie, de fizic─â, matematic─â, chimie, medicin─â, biologie, geografie etc., edi╚Ťii critice, precum ╚Öi cataloage ╚Öi bibliografii. ├Än perioada 1948-1965 poart─â denumirea de Academia Republicii Populare Rom├óne, iar din 1965 p├ón─â ├«n 1990, aceea de Academia Republicii Socialiste Rom├óne. ├Än ultimele decenii, A. ╚Öi-a pierdut treptat autonomia, ceea ce a f─âcut ca activitatea ei s─â fie sub nivelul aceleia din perioada anterioar─â, c├«nd, pe l├«ng─â realiz─ârile legate de ortografia, gramatica ╚Öi dic╚Ťionarul limbii rom├óne, a avut un rol major ├«n promovarea ╚Öi dezvoltarea ╚Ötiin╚Ťei ╚Öi culturii rom├óne╚Öti. ├Äncep├«nd cu data de 5 ian. 1990, A. ╚Öi-a rec─âp─âtat vechea denumire ╚Öi func╚Ťioneaz─â ├«n prezent cu 12 sec╚Ťii ╚Ötiin╚Ťifice. Pe l├«ng─â sec╚Ťii au fost constituite comisii de profil, cu caracter inter- ╚Öi multidisciplinar. Are patru filiale: Ia╚Öi, Cluj, Timi╚Öoara ╚Öi T├«rgu Mure╚Ö. ├Än subordinea A. s├«nt peste 50 de institute ╚Öi centre de cercet─âri ╚Ötiin╚Ťifice, Biblioteca A., Editura A., Funda╚Ťia ÔÇ×EliasÔÇŁ, Casa Oamenilor de ╚śtiin╚Ť─â, sta╚Ťiuni experimentale ╚Öi case memoriale. ├Än A. pot fi ale╚Öi maximum 181 de membri titulari ╚Öi coresponden╚Ťi. Este condus─â de un Prezidiu compus din pre╚Öedinte, cei patru vicepre╚Öedin╚Ťi, pre╚Öedin╚Ťii sec╚Ťiilor ╚Öi ai filialelor Academiei. Organul suprem de conducere este Adunarea General─â. A. decerneaz─â, anual, premii pentru contribu╚Ťii deosebite, originale, ├«n diferite domenii ale ╚Ötiin╚Ťei ╚Öi culturii. Public─â numeroase periodice generale ╚Öi de specialitate, ca: ÔÇ×Analele Academiei Rom├óneÔÇŁ, Memoriile sec╚Ťiilor ╚Ötiin╚Ťifice, reviste de profil ale institutelor etc., ├«n limba rom├óne ╚Öi ├«n limbi de circula╚Ťie interna╚Ťional─â.
ACADEMIA SPA╚ÜIAL─é EUROPEAN─é (A.S.E., ├«n engl. European Space Agency ÔÇô E.S.A.), organiza╚Ťie european─â creat─â ├«n 1980, cu sediul la Paris, ├«n scopul asigur─ârii ╚Öi dezvolt─ârii cooper─ârii, exclusiv pa╚Önice, ├«ntre statele europene ├«n domeniile cercet─ârii ╚Öi tehnologiei spa╚Ťiale. A.S.E. ├«╚Ťi desf─â╚Öoar─â activitatea ├«n trei centre: Noordwijk ann Zee (Olanda), Darmstadt (Germania) ╚Öi Frascati (Italia). Are 13 membri.
ACADEMIA VASILIAN─é, ╚Öcoal─â superioar─â de limb─â slavon─â ╚Öi greac─â ├«ntemeiat─â (├«n jurul anului 1640) la m─ân─âstirea ÔÇ×Trei ierarhiÔÇŁ din Ia╚Öi de domnul Moldovei Vasile Lupu, cu concursul mitropolitului Petru Movil─â. Ulterior, a devenit ╚Öcoal─â greceasc─â; ╚Öi-a ├«ncetat activitatea ├«n 1821. A fost numit─â ╚Öi ╚ścoala Mare Domneasc─â.
ACADEM├ŹE (< fr., gr.) s. f. 1. Societate de savan╚Ťi, litera╚Ťi, arti╚Öti etc.; institu╚Ťie superioar─â de cultur─â a c─ârei misiune este s─â contribuie la dezvoltarea ╚Ötiin╚Ťelor ╚Öi artelor. Tradi╚Ťiile academice dateaz─â ├«nc─â din antichitate (Academia platonic─â). A. au luat fiin╚Ť─â ├«n a doua jum─âtate a sec. 15 ├«n Italia, iar primele a. na╚Ťionale au fost: Academia Francez─â, 1635; Societatea Regal─â din Londra, 1662; Societatea de ╚śtiin╚Ťe din Berlin, 1700; Academia de ╚śtiin╚Ťe din Petersburg, 1725. 2. Nume dat unor ╚Öcoli de ├«nv─â╚Ť─âm├«nt superior.
ANALELE ACADEMIEI ROM├éNE, publica╚Ťie anual─â a Academiei Rom├óne ├«n care s├«nt consemnate aspectele cu caracter general, ╚Ötiin╚Ťific, organizatoric ╚Öi administrativ: adun─ârile generale, alegerile de noi membri, membrii deceda╚Ťi, structura ╚Öi componen╚Ťa Academiei ╚Öi a conducerii sale, manifest─ârile ╚Ötiin╚Ťifice organizate de sec╚Ťiile, filialele, comisiile ╚Öi institutele de cercetare ale Academiei, acordarea premiilor anuale, discursurile de recep╚Ťie, s─ârb─âtoriri, anivers─âri ╚Öi comemor─âri ale unor personalit─â╚Ťi ╚Öi evenimente importante din istoria poporului rom├ón, a ╚Ötiin╚Ťei ╚Öi culturii rom├óne╚Öti ╚Öi universale. Au ap─ârut ├«ncep├«nd cu anul 1869, tomul I cuprinz├«nd sesiunile anilor 1867, 1868 ╚Öi 1869, ├«n mai multe serii: 1869-1878, 1879-1921, 1921-1946, 1948-1986; volumele pe anii 1946-1948 ╚Öi 1987-1989 se afl─â ├«n curs de elaborare ╚Öi publicare. Pentru perioada 1878-1920 exist─â un indice bibliografic de nume ╚Öi materii. Cu anul 1990 ├«ncepe editarea unei noi serii a A.
academ├şe, academii s. f. 1. Societate de savan╚Ťi, litera╚Ťi, arti╚Öti etc.; institu╚Ťie superioar─â de cultur─â, a c─ârei misiune este s─â contribuie la dezvoltarea ╚Ötiin╚Ťelor ╚Öi artelor. ÔÖŽ Academia = ╚Öcoal─â filozofic─â (c. 387 ├«. Hr. ÔÇô 529 d. Hr.) fundat─â de Platon la Atena. Academia domneasc─â din Bucure╚Öti = ╚Öcoal─â superioar─â domneasc─â ├«nfiin╚Ťat─â la Bucure╚Öti de Constantin Br├óncoveanu ├«n 1694 la m-rea Sf. Sava. Aici se studiau, printre altele, literatura ╚Öi filozofia antic─â ╚Öi cre╚Ötin─â. Academia domneasc─â din Ia╚Öi = ╚Öcoal─â superioar─â domneasc─â creat─â la Ia╚Öi ├«n 1714 de domnitorul Alexandru Mavrocordat (1711-1716), cu sprijinul patriarhului Hrisant al Ierusalimului, care era ╚Öi conduc─âtorul acestei academii. A fost reorganizat─â de mai multe ori ╚Öi a func╚Ťionat p├ón─â ├«n 1821. Academia Vasilian─â = ╚Öcoal─â superioar─â domneasc─â ├«nfiin╚Ťat─â ├«n 1640 la Ia╚Öi de Vasile Lupu. A func╚Ťionat ├«n cl─âdirile bis. Sf. Trei Ierarhi ╚Öi a avut conduc─âtor pe Sofronie Poceatki, fost rector al Academiei din Kiev. Una dintre principalele materii de ├«nv─â╚Ť─âm├ónt era teologia. Academia duhovniceasc─â de la Putna = institu╚Ťie de ├«nv─â╚Ť─âm├ónt ├«nfiin╚Ťat─â la m-rea Putna ├«n 1759 de Iacob Putneanul, mitropolitul Moldovei, dup─â modelul Academiei movilene de la Kiev. Se predau materii teologice ╚Öi de cult, literatur─â bizantin─â ╚Ö.a. Aici a func╚Ťionat ca profesor ╚Öi director arhimadritul Vartolomeu M─âz─âreanu. Academie Mih─âilean─â = prima ╚Öcoal─â rom├óneasc─â din Moldova (1835-1847), ├«nfiin╚Ťat─â la Ia╚Öi sub domnia lui Mihail Sturdza, prin str─âdania lui Gheorghe Asachi, ├«n cadrul c─âreia a func╚Ťionat ╚Öi o facultate de teologie, ale c─ârei cursuri se ╚Ťineau la Seminarul de la Socola. Academia Rom├ón─â = cel mai ├«nalt for de ╚Ötiin╚Ť─â ╚Öi de cultur─â din Rom├ónia. Ini╚Ťial a fost ├«nfiin╚Ťat─â la 1 aprilie 1866 sub denumirea de ÔÇ×Societatea literar─â rom├ón─âÔÇŁ, iar ├«n 1879 de Academia Rom├ón─â. Dintre clericii rom├óni au fost ale╚Öi ca membri ai Academiei (├«n ordinea cronologic─â a alegerii): (1867-1879) membru titular: Melchisedec ╚śtef─ânescu; membri coresponden╚Ťi: Sava Popovici-Barcianu, Zaharia Boiu, Gavril─â Pop, Ioan Popescu; membri de onoare: Grigore Sila╚Öi, Andrei ╚śaguna; (1880-1918) membri titulari: Augustin Bunea, Vasile Mangra, Ioan Lupa╚Ö, Simion Florea Marian; membri coresponden╚Ťi: Dimitrie Dan, Iosif Goldi╚Ö, Gheorghe Popovici; membri de onoare: Athanasie Mironescu, Ilarion Pu╚Öcariu, Iosif Gheorghian, Iosif Naniescu, Nicodim Munteanu, Pimen Georgescu, Eusebiu Popovici; (1918-1948) membri titulari: Nicolae Colan, Nicolae M. Popescu; membri de onoare: Gheorghe Ciuhandu, Vasile Gheorghiu, Iuliu Hossu, Iacov Antonovici, Miron Cristea, Nicolae B─âlan, Nicolae Ivan, Roman Ciorogariu, Vladimir Vasile de Repta; (1949-1989) membri titulari: Ion Ag├órbiceanu, Gala Galaction (Grigore Pi╚Öculescu); (10 septembrie 1991) Dumitru St─âniloaie. 2. ╚ścoal─â de ├«nv─â╚Ť─âm├ónt superior. ÔÖŽ Academia de muzic─â religioas─â = institu╚Ťie de ├«nv─â╚Ť─âm├ónt superior, ├«nfiin╚Ťat─â ├«n 1928 pe l├óng─â Patriarhia Rom├ón─â, av├ónd ca directori, printre al╚Ťii, pe Constantin Br─âiloiu (1929-1935) ╚Öi pr. Ioan D. Petrescu (1939-1941). A avut ca profesori pe Constantin Br─âiloiu, George Breazul, Ioan Chirescu, Paul Constantinescu, Gheorghe Cucu, Dimitrie Cutava, Ion Dumitrescu, Gheorghe Folescu, Mihail Jora, pr. Ioan D. Petrescu ╚Öi Ion Popescu-Pas─ârea. ├Än 1941 a trecut ca sec╚Ťie la Academia regal─â de muzic─â ╚Öi art─â dramatic─â, sub directoratul lui Mihail Jora, ╚Öi a func╚Ťionat p├ón─â ├«n 1948, c├ónd a fost desfiin╚Ťat─â prin Legea de reorganizare a ├«nv─â╚Ť─âm├óntului superior. ├Än acela╚Öi an au fost desfiin╚Ťate toate formele de ├«nv─â╚Ť─âm├ónt muzical religios, ├«n afar─â de seminariile ╚Öi institutele teologice. ÔÇô Din fr. acad├ęmie, lat. academia.
a avea academie / acioală / activ / capital / catastif / cearșaf / jurnal / listă / patalama / salbă expr. a avea multe condamnări penale, a avea un cazier bogat
academie, academii s. f. (intl.) cazier bogat
Academie = 1.- ╚ścoala creat─â de filosoful antic Platon, ├«n gr─âdina lui Academ. 2.- ├Änalt─â institu╚Ťie de ├«nv─â╚Ťa╚Ťi, cari se ocup─â cu studii ╚Öi cercet─âri literare, ╚Ötiin╚Ťifice, istorice: A. rom├ón─â, A. francez─â, etc. 3.- ╚ścoal─â pentru specialit─â╚Ťi: A. de sporturi, de comer╚Ť, de muzic─â ╚Öi art─â dramatic─â. ├Än Bucure╚Öti Academia de muzic─â ╚Öi Art─â Dramatic─â a fost ├«ntemeiat─â ├«n 1900 de Theodor Stoenescu, la ├«nceput cu inten╚Ťia de a crea elemente artistice pentru un teatru popular. Printre primii profesori au fost: Th. Stoenescu, dram─â; D. G. Kiriac, armonie, contrapunct ╚Öi clas─â de cor; G. M. Cordoneanu, principii ╚Öi flaut; Gr. Ventura, istoria muzicii; M. Cohen-Linaru, canto ╚Öi compozi╚Ťie; D. D. Vorias ╚Öi l. Lubicz, piano; etc. Certificatul de absolvire nr. 1 (armonie ╚Öi piano) posed─â Ivela, autorul acestui dic╚Ťionar. Camarazi la aceea╚Öi clas─â au fost pe atunci: Gr. Teodosiu, Radu Gradea, Ionel G. Br─âtianu, Gr. Havrilez, Ing. Schifflers, Petre Ciorogaru, etc. Mai to╚Ťi sÔÇÖ au afirmat ├«n urm─â pe ogorul muzical. (A. L. Ivela, Dic╚Ťionar muzical ilustrat, Editura Libr─âriei ÔÇ×UniversalaÔÇŁ Alcalay&Co, Bucure╚Öti, 1927)

Academie dex online | sinonim

Academie definitie

Intrare: academie
academie substantiv feminin
  • silabisire: mi-e