abraziv definitie

13 definiții pentru abraziv

abraziv, ~ă sn, a [At: DEX2 / Pl: ~i, ~e / E: fr abrasif] 1-2 (Corp, material dur) care are proprietatea de a roade prin frecare.
ABRAZÍV, -Ă, abrazivi, -e, adj., s. n. (Corp, material dur) care are proprietatea de a roade prin frecare. – Din fr. abrasif.
ABRAZÍV, -Ă, abrazivi, -e, adj., s. n. (Corp, material dur) care are proprietatea de a roade prin frecare. – Din fr. abrasif.
ABRAZÍV, -Ă, abrazivi, -e, adj. (Despre corpuri sau substanțe dure) Care are proprietatea de a roade și este folosit pentru a curăța sau a netezi (uneori pentru a înăspri) suprafața unui corp mai puțin dur. Silexul este abraziv.
ABRAZÍV, -Ă, abrazivi, -e, adj. (Despre corpuri dure) Care are proprietatea de a roade. – Fr. abrasif.
abrazív2 (a-bra-) s. n., pl. abrazíve
abrazív1 (a-bra-) adj. m., pl. abrazívi; f. abrazívă, pl. abrazíve
abrazív s. n. (sil. -bra-), pl. abrazíve
abrazív adj. m. (sil. -bra-), pl. abrazívi; f. sg. abrazívă, pl. abrazíve
ABRAZÍV, -Ă adj., s.m. (Corp dur, material) care roade prin frecare. [< fr. abrasif].
abrazív, -ă adj., s. n. (corp, material dur) capabil a roade prin frecare. (< fr. abrasif)
abrazív, -ă, abrazivi, -e, adj., s.n. (Material) cu care se pot desprinde, prin frecare, așchii mici din alt material.
ABRAZÍV ~ă (~i, ~e) și substantival (despre corpuri dure, materiale) Care are proprietatea de a roade prin frecare. Piatră ~ă. /<fr. abrasif

abraziv dex

Intrare: abraziv (adj.)
abraziv 1 adj. adjectiv
  • silabisire: a-bra-ziv
Intrare: abraziv (s.n.)
abraziv 2 s.n. substantiv neutru
  • silabisire: a-bra-ziv