abordaj definitie

13 definiții pentru abordaj

abordaj sn [At: DA / Pl: ~e / V: (înv) -agiu / E: fr abordage] (Mrn) 1-2 Ciocnire (a două nave sau) a unei nave de un obstacol. 3 Atac al unei nave asupra altei nave.
ABORDÁJ, abordaje, s. n. 1. Asalt, atac al unei nave (de către o altă navă). 2. Ciocnire accidentală între nave ori între o navă și un obstacol. – Din fr. abordage.
ABORDÁJ, abordaje, s. n. 1. Asalt, atac al unei nave (de către o altă navă). 2. Ciocnire accidentală între nave ori între o navă și un obstacol. – Din fr. abordage.
ABORDÁJ, abordaje, s. n. (Mar.) Ciocnire între două vase sau între un vas și un obstacol oarecare. Vapoarele, surprinse de ceață, pipăiau ca niște orbi, semnalînd, de frica abordajului. BART, E. 386.
ABORDÁJ, abordaje, s. n. 1. Luare cu asalt, atacare a unei nave (de către o altă navă). 2. Ciocnire între două nave sau aeronave, ori între o navă sau o aeronavă și un obstacol. – Fr. abordage.
abordáj s. n., pl. abordáje
abordáj s. n., pl. abordáje
ABORDÁJ s.n. 1. Ciocnire accidentală între două nave. 2. Atacare a unei corăbii prin alăturarea la bordul ei. [Cf. fr. abordage, it. abbordagio].
abordáj s. n. 1. abordare (I, 1). 2. atacare a unei nave prin alăturare la bordul ei. (< fr. abordage, it. abbordaggio)
abordáj, abordaje, s.n. Ciocnire a două nave sau a unei nave de un obstacol.
ABORDÁJ ~e n. 1) Ciocnire accidentală între două nave sau a unei nave de un obstacol. 2) Atacare a unei corăbii inamice prin alăturare la bordul ei. Lupte de ~. /<fr. abordage
*abordáj n., pl. e (fr. abordage). Asalt unei năvi inimice. Ciocnire de vapoare.
ABORDAJ, abordaje ciocnire între două aeronave aflate în zbor. Poate fi accidentală sau executată voit de către o aeronavă asupra unei aeronave inamice cu scopul de a o doborî. Sin. lovitură de berbec.

abordaj dex

Intrare: abordaj
abordaj substantiv neutru