Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

9 defini╚Ťii pentru abnega

abnega vi [At: DA / Pzi: abneg / E: lat abnegare] 1 (Rar) A t─âg─âdui. 2-3 A se lep─âda de cineva sau ceva.
ABNEG├ü, abn├ęg, vb. I. (Rar) Tranz. A t─âg─âdui, a nega, a renun╚Ťa la cineva sau ceva. ÔÇô Din lat. abnegare.
ABNEG├ü, abn├ęg, vb. I. Tranz. A t─âg─âdui, a nega, a se lep─âda de cineva sau de ceva. ÔÇô Din lat. abnegare.
abneg├í vb. I. 1 tr. A t─âg─âdui, a nega; a se lep─âda de cineva sau de ceva. 2 refl. A se devota. A se abnega ne├«ntrerupt ├«n interesul ├«ntregului (EMIN.). ÔÇó prez.ind. abn├ęg. /<lat. abn─Ľgare, it. abnegare.
abnegá (a ~) (rar) vb., ind. prez. 3 abneágă
abneg├í vb., ind. prez. 1 sg. abn├ęg, 3 sg. ╚Öi pl. abne├íg─â
ABNEGÁ vb. I. tr. A tăgădui, a nega, a se lepăda de ceva sau de cineva. [< lat. abnegare].
abnegá vb. tr. a tăgădui, a nega, a se lepăda de ceva sau de cineva. (< lat. abnegare)
A ABNEG├ü abn├ęg intranz. A se consacra ├«n ├«ntregime; a se dedica; a se devota. /Din abnega╚Ťie

Abnega dex online | sinonim

Abnega definitie

Intrare: abnega
abnega 1 3 -eg─â conjugarea I grupa I verb
abnega 2 3 -eag─â conjugarea I grupa I verb