ablactare sf [At: DEX2 / E: cf lat ablactare] Înlocuire a laptelui matern prin alte alimente necesare sugarului.

ABLACTÁRE s. f. Ablactație. – Cf. lat. ablactare.

ABLACTÁRE s. f. Înlocuire a laptelui matern prin alte alimente necesare sugarului. – Cf. lat. ablactare.

ablactá vb. I. 1 intr. A înceta secreția de lapte matern. 2 tr. A înlocui treptat laptele matern cu alte alimente necesare sugarului; a înțărca. ♦ (refl.; despre sugari) A refuza laptele matern. • prez.ind. -ez. /<lat. ablactare; cf. lat. ab „fără”, lac, lactis „lapte”.

ablactáre (a-blac- / ab-lac-) s. f., g.-d. art. ablactắrii

ablactá vb., ind. prez. 1 sg. ablactéz, 3 sg. și pl. ablacteáză

ablactáre s. f. (sil. mf. ab-), g.-d. art. ablactării

ablactá vb. tr. a înlocui treptat laptele matern în hrănirea sugarului. (< germ. ablaktieren, lat. ablactare)