Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

9 defini╚Ťii pentru abjudeca

abjudeca vt [At: DEX2 / Pzi: abjudec / E: lat abjudicare] A anula, a suspenda (un titlu, un drept etc.) printr-o hotărâre judecătorească.
ABJUDEC├ü, abj├║dec, vb. I. Tranz. A anula, a suspenda un titlu, un drept etc., printr-o hot─âr├óre judec─âtoreasc─â. ÔÇô Din lat. abjudicare.
ABJUDEC├ü, abj├║dec, vb. I. Tranz. A anula, a suspenda (un titlu, un drept etc.) printr-o hot─âr├óre judec─âtoreasc─â. ÔÇô Din lat. abjudicare.
abjudec├í vb. I. tr. (jur.; compl. indic─â titluri de proprietate, drepturi etc.) A anula, a suspenda printr-o hot─âr├óre judec─âtoreasc─â. ÔÇó prez. ind. abj├║dec. / < lat. abiudicare, dup─â judeca.
abjudecá (a ~) (a anula) vb., ind. prez. 3 abjúdecă
abjudecá vb., ind. prez. 1 sg. abjúdec, 3 sg. și pl. abjúdecă
ABJUDEC├ü vb. I. tr. A suspenda, a anula (un drept, un titlu etc.) printr-o sentin╚Ť─â judec─âtoreasc─â. [< lat. abiudicare].
abjudec├í vb. tr. (jur.) a suspenda printr-o sentin╚Ť─â judec─âtoreasc─â. (< lat. abiudicare)
A ABJUDECÁ abjúdec tranz. (titluri, drepturi) A anula printr-o decizie judiciară. /<lat. abjudicare

Abjudeca dex online | sinonim

Abjudeca definitie

Intrare: abjudeca
abjudeca verb grupa I conjugarea I