13 definiții pentru abilita
abilita vt [At: CADE / Pzi: ~téz / E: ger habilitieren, fr habiliter, lat habilitare] 1-2 (înv) A recunoaște cuiva, în urma unui examen, calitatea de profesor sau docent. 3 (Pex) A recunoaște unei persoane o calificare. 4 (Jur) A face pe cineva apt pentru săvârșirea unui act juridic. ABILITÁ, abilitez,
vb. I.
Tranz. 1. A califica o persoană în urma unui examen pentru un post universitar; a atesta.
2. A împuternici. – Din
fr. habiliter, lat. habilitare. ABILITÁ, abilitez,
vb. I.
Tranz. 1. A califica o persoană în urma unui examen pentru un post universitar; a atesta.
2. A împuternici. – Din
germ. habilitieren. ABILITÁ, abilitez,
vb. I.
Tranz. (Germanism învechit) A recunoaște unei persoane, în urma unui examen, calitatea de docent.
ABILITÁ, abilitez,
vb. I.
Tranz. (Germanism) A recunoaște unei persoane, în urma unui examen, o anumită calificare (în trecut, calitatea de docent). –
Germ. habilitieren (
lat. lit. habilitare).
abilitá vb. I. tr. 1 A conferi cuiva dreptul de a practica o anumită profesie, de a desfășura o anumită activitate (în urma unei probe, a unui examen); a acorda un grad, un titlu. 2 (jur.) A împuternici, a face pe cineva apt pentru a săvârși un act juridic. • prez.ind. -ez. /<germ. habilitieren, fr. habiliter, cf. lat. habilitāre. abilitá (a ~) vb.,
ind. prez. 3 abiliteáză
abilitá vb., ind. prez. 1 sg. abilitéz; 3 sg. și pl. abiliteáză ABILITÁ vb. v. autoriza, delega, împuternici, învesti. ABILITÁ vb. I. tr. A da cuiva un anumit titlu, un grad etc., a conferi dreptul de a practica o anumită profesiune. [P.i. -tez. / < germ. habilitieren, cf. lat. habilitare].
abilitá vb. tr.
1. a conferi dreptul de a practica o anumită profesiune, în urma unui examen sau concurs.
2. a conferi un anumit titlu, grad etc.; a face apt; a împuternici. (< germ. habilitieren, lat. habilitare)
A ABILIT/Á ~éz tranz. (persoane) A aprecia acordând un titlu, un grad, un drept. /<germ. habilitieren, lat. habilitare *abilitéz v. tr. (lat. habilito, -áre. V.
reabilitez). Fac abil, daŭ abilitate (putere) pin lege saŭ examin: a abilita pe cineva ca docent.
Abilita dex online | sinonim
Abilita definitie
Intrare: abilita
abilita conjugarea a II-a grupa I verb tranzitiv