Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

17 defini╚Ťii pentru abator

abatór sn [At: BACOVIA, O. 17 / Pl: ~oare / E: fr abbatoir] 1 Loc în care se taie vitele Si: (înv) zalhana. 2 Personalul unui abator (1).
ABAT├ôR, abatoare, s. n. Loc special amenajat unde se sacrific─â animalele ├«n vederea ob╚Ťinerii c─ârnii, sub control sanitar-veterinar. ÔÇô Din fr. abattoir.
ABAT├ôR, abatoare, s. n. Ansamblu alc─âtuit din cl─âdirile, instala╚Ťiile, terenul etc. unde se taie vitele destinate consumului ╚Öi se prelucreaz─â carnea proasp─ât─â. ÔÇô Din fr. abattoir.
ABAT├ôR, abatoare, s. n. Cl─âdire special amenajat─â, unde se taie vitele destinate consumului. Fig. Cufundat ├«n bezn─â ╚Öi m─âcinat de suferin╚Ťe, poporul muncitor era minat ├«n abatoarele r─âzboaielor imperialiste ╚Öi silit s─â-╚Öi verse s├«ngele pentru interesele asupritorilor s─âi. SC├ÄNTEIA, 1953, nr. 2574. Se trezeau ├«ntr-o zi cu ordin verde [de concentrare] ╚Öi trimi╚Öi la abatoarele f─âr─â hodin─â [ale r─âzboiului imperialist]. CAMILAR, N. II 375.
ABAT├ôR, abatoare, s. n. Cl─âdire (cu instala╚Ťii, teren) unde se taie vitele destinate consumului. ÔÇô Dup─â fr. abattoir.
abat├│r s.n. 1 (ind. alim.) Ansamblu de cl─âdiri ╚Öi instala╚Ťii unde se sacrific─â animalele pentru consum ╚Öi unde se prelucreaz─â carnea proasp─ât─â. 2 Fig. Masacru, r─âzboi. ÔÇó pl. -oare. / <fr. abattoir.
abatór s. n., pl. abatoáre
abatór s. n., pl. abatoáre
ABATÓR s. (înv. și reg.) măcelărie, (reg.) belitoare, tăietorie, (înv.) scaun, zalhana. (Taie vitele la ~.)
ABAT├ôR s.n. Loc (cu instala╚Ťii speciale) unde se taie vitele. [Pl. -toare. / < fr. abattoir].
abat├│r s. n. 1. construc╚Ťie unde se sacrific─â animalele destinate consumului popula╚Ťiei. 2. (fig.) masacru. (< fr. abattoir)
abat├│r, abatoare, s.n. Ansamblul cl─âdirilor ╚Öi instala╚Ťiilor unde se taie vitele destinate consumului.
abat├│r (abato├íre), s. n. ÔÇô Cl─âdire unde se taie vitele destinate consumului. ÔÇô Var. (├«nv.) abatoriu. < Fr. abattoir.
ABATÓR ~oáre n. Întreprindere unde se taie animalele destinate consumului. /<fr. abattoir
abatoriu n. zalhana, locul unde se taie vitele (= fr. abattoir).
*abat├│r n., pl. oare (fr. abattoir, d. abattre, a dobor├«. V. abat). Barb. T─â─şetoare, zalhana, locu unde se ta─şe vitele.
ABATOR s. (├«nv. ╚Öi reg.) m─âcel─ârie, (reg.) belitoare, t─âietorie, (├«nv.) scaun, zalhana. (Taie oi╚Ťele la ~.)

Abator dex online | sinonim

Abator definitie

Intrare: abator
abator substantiv neutru