Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

19 defini╚Ťii pentru abajur

abajur sn [At: LTR / Pl: ~uri I E: fr abat-jour] Obiect de p├ónz─â, h├órtie, sticl─â etc. fixat la o lamp─â pentru a proteja ochii sau pentru a ├«ndep─ârta fluxul luminos ├«n direc╚Ťia dorit─â.
ABAJ├ÜR, abajururi, s. n. Dispozitiv fixat ├«n jurul unei l─âmpi destinat s─â dirijeze lumina ├«ntr-o anumit─â direc╚Ťie. [Pl. ╚Öi: abajure] ÔÇô Din fr. abat-jour.
ABAJ├ÜR, abajururi, s. n. Dispozitiv de metal, de sticl─â, de h├órtie etc. care fere╚Öte ochii de lumina unei l─âmpi sau ├«ndreapt─â razele ├«ntr-o anumit─â direc╚Ťie. [Pl. ╚Öi: abajure] ÔÇô Din fr. abat-jour.
ABAJ├ÜR, abajururi, s. n. Dispozitiv de metal, de sticl─â, de h├órtie etc., care fere╚Öte ochii de lumina unei l─âmpi sau ├«ndreapt─â razele ├«ntr-o anumit─â direc╚Ťie. [Pl. ╚Öi: abajure] ÔÇô Din fr. abat-jour.
ABAJ├ÜR, abajururi, s. n. Acoperitoare de metal, de sticl─â, h├«rtie, m─âtase etc., care se pune la o lamp─â pentru a reflecta razele luminoase ├«ntr-o direc╚Ťie anumit─â ╚Öi a feri ochii de lumin─â. ├Än tavan, deasupra mesei, at├«rna o lamp─â cu abajur verzui de sticl─â. PAS, Z. I 68. Din tavan at├«rna lampa cu abajur de por╚Ťelan. REBREANU, P. S. 161.
ABAJ├ÜR, abajururi, s. n. Dispozitiv (decorativ) de metal, de sticl─â, de h├órtie etc., care se pune la o lamp─â pentru ca razele luminoase s─â se reflecte ├«ntr-o anumit─â direc╚Ťie. ÔÇô Fr. abat-jour.
abaj├║r s. n., pl. abaj├║ruri
abaj├║r s. n., pl. abaj├║ruri
ABAJÚR s. (rar) pălărie, (prin Ban. și Olt.) taier. (~ al unei lămpi.)
ABAJ├ÜR s.n. Acoperitoare de metal, de h├órtie etc. care se pune la o lamp─â pentru a reflecta lumina ├«ntr-o anumit─â direc╚Ťie. [Pl. -ruri. / < fr. abat-jour].
abaj├║r s. n. dispozitiv pentru a rabata lumina unei l─âmpi. (< fr. abat-jour)
abaj├║r, abajururi, s.n. Dispozitiv care ├«ndreapt─â lumina unei l─âmpi ├«n direc╚Ťia dorit─â.
abaj├║r (-ruri) s. n. ÔÇô Dispozitiv care fere╚Öte ochii de lumina unei l─âmpi. < Fr. abat-jour, cf. it. abagiur
ABAJ├ÜR ~uri n. Dispozitiv (decorativ) care se pune la o lamp─â, pentru a dirija razele ├«n direc╚Ťia dorit─â. /<fr. abat-jour
abajur, n. aparat care concentră și coboară lumina unei lămpi (= fr. abajour).
*abaj├║r n., pl. ur─ş (fr. abat-jour, adic─â ÔÇ×arunc─â lumin─âÔÇŁ). Reflector (de carton, p├«nz─â, por╚Ťelan, tinichea) pus la lamp─â ca s─â arunce lumina ├«n jos. V. umbrar, pro─şector.
ABAJUR s. (rar) pălărie, (prin Ban. și Olt.) taier. (~ al unei lămpi.)
abaj├║r-glob s. n. Abajur ├«n form─â de glob ÔŚŐ ÔÇ×L─âmpile de mas─â [... au] aceea╚Öi ╚Öi aceea╚Öi banal─â tij─â metalic─â ╚Öi abajur-glob pictat sau nu cu floricele.ÔÇŁ Sc. 8 III 64 p. 2 (din abajur + glob)
abajur, abajururi s. n. fust─â scurt─â, minijup─â

Abajur dex online | sinonim

Abajur definitie

Intrare: abajur
abajur 2 pl. -e substantiv neutru
abajur 1 pl. -uri substantiv neutru
Intrare: abajur-glob
abajur-glob substantiv neutru