aĭan definitie

5 definiții pentru aĭan

aián sm [At: VĂCĂRESCUL, IST. 281 / V: aghi-, ha- / Pl: ~i / E: tc avan] (Dob; îvr) Funcționar turcesc pus în fruntea administrației unei comune sau raiale.
aián (aiéni), s. m. – Personaj de vază în satul sau regiunea sa, notabil. Tc. ayan, din arab. a’jân „ochi” (Șeineanu, II, 3; Lokotsch 38); cf. sb. ajan, fr. ayan (cf. Gamillscheg 64). Este termen propriu administrației turcești, care s-a păstrat numai în Dobr. N. N. Densusianu, Dacia preistorică, 1082, îl derivă fantezist din gr. ἄια.
aián, aiáni, s.m. (înv. și reg.) notabil, primar turcesc.
aian m. primarul unui oraș turcesc: ținuturile turcești de lângă Dunăre erau administrate de către un aian. [Turc. AYAN, lit. ochii, adică priveghetorii Statului].
aĭán m., pl. aĭenĭ (turc. [d. ar.] aĭan). Vechĭ. Primar turcesc. Notabil. – Și aghĭan și haĭan.

aĭan dex

Intrare: aian (pl. aiani)
aian pl. aiani
Intrare: aian (pl. aieni)
aian pl. aieni
Intrare: aian
aian