VĂLEÁN, -Ă, văleni, -e, s. m. și f. (În opoziție cu muntean) Persoană care locuiește în vale, în cîmpie. Ești tu fată de muntean Sau copilă de vălean? ALECSANDRI, P. I 97.
văleán, văleni, s.m. – Locuitor din vale. ♦ (top.) Văleni, cascadă situată pe Valea Văleni, afluent al pârâului Firiza; are o înălțime de circa 4 m (Portase, 2006: 64). Văleni, sat aparținător de com. Călinești (Maramureșul istoric). Vălenii Șomcutei, sat aparținător de orașul Șomcuta Mare (Chioar); Vălenii Lăpușului, sat aparținător de com. Coroieni (zona Lăpuș). ♦ (onom.) Vălean, Văleanu, nume de familie (431 de persoane cu aceste nume, în Maramureș, în 2007). – Din vale (< lat. vallis) + suf. -ean (DEX).