REMÚ, remuuri,
s. n. (Nav.) Contracurent în lungul malurilor unui curs de apă. ♦ (
Met.) Remuu de aer = zonă instabilă a sistemului baric, unde apar curenți ascendenți și descendenți. [
Var.:
remúu s. n.] – Din
fr. remous. REMÚU s. n. (
Mar.) Contracurent în lungul malurilor unui curs de apă. ♦ (
Met.) Remuu de aer = zonă instabilă a sistemului baric, unde apar curenți ascendenți și descendenți. [
Var.:
remú s. n.] – Din
fr. remous. remú s. n.,
art. remúul;
pl. remúuri
remú s. n., art. remúul; pl. remúuri REMÚU s.n. Variație treptată a înălțimii apei unui râu sau a unui canal produsă în zonele în care mișcarea uniformă a curentului este împiedicată. ♦ Vârtejuri de apă și valuri mici care se formează în imediata apropiere a pupei la o navă propulsată prin elice. ◊ Remuuri de aer = zone instabile unde se întâlnesc curenți de aer ascendenți și descendenți. [Pron. -mu-u, var. remu s.n. / < fr. remous].
REMÚ s. n. variație treptată a nivelului apei unui râu sau canal produsă în zonele în care mișcarea uniformă a curentului este împiedicată. ◊ vârtejuri de apă și valuri mici care se formează în imediata apropiere a pupei la o navă propulsată prin elice. ♦ ~ de aer = zonă instabilă unde se întâlnesc curenți de aer ascendenți și descendenți. (< fr. remous)
Remu m. fratele lui Romul.
REMU vârtej de aer provocat de o aeronavă. REMÚU (REMÚ) (< fr.) s. n. Contracurent în lungul malurilor unui curs de apă; poate fi produs sau accentuat de existența unor obstacole sau de circulația navelor. ◊ (METEOR.) R. de aer = zonă instabilă a sistemului baric, unde apar curenți de aer ascendenți și descendenți. Remu dex online | sinonim
Remu definitie