Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

15 defini╚Ťii pentru Od─âile

OD├üIE, od─âi, s. f. 1. (Pop.) Camer─â, ├«nc─âpere. ÔÖŽ (├Änv.) Locuin╚Ť─â, apartament, cas─â. 2. (├Änv. ╚Öi reg.) A╚Öezare gospod─âreasc─â izolat─â de sat; ferm─â mic─â, t├órl─â de vite etc. 3. Colib─â servind de ad─âpost provizoriu pescarilor, ciobanilor sau muncitorilor agricoli ├«n timpul lucrului; otac. [Pr.: -da-ie] ÔÇô Din tc. oda, bg. odaia.
OD├üIE, od─âi, s. f. 1. (Pop.) Camer─â, ├«nc─âpere. ÔÖŽ (├Änv.) Locuin╚Ť─â, apartament, cas─â. 2. (├Änv. ╚Öi reg.) A╚Öezare gospod─âreasc─â izolat─â de sat; ferm─â mic─â, t├órl─â de vite etc. 3. Colib─â servind de ad─âpost provizoriu pescarilor, ciobanilor sau muncitorilor agricoli ├«n timpul lucrului; otac. [Pr.: -da-ie] ÔÇô Din tc. oda, bg. odaia.
OD├üIE, od─âi, s. f. 1. Camer─â, ├«nc─âpere. Copiii ner─âbd─âtori a╚Öteapt─â ├«n odaia din dreapta semnalul c├«nd vor putea intra. BR─éTESCU-VOINE╚śTI, ├Ä. L. 19. Radu nu se sim╚Ťea tocmai bine, ╚Öi-i pl─âcea s─â r─âm├«ie singur ├«n odaie. VLAHU╚Ü─é, O. A. 118. ├Än odaie Luna vars─â peste toate voluptoasa ei v─âpaie. EMINESCU, O. I 130. ÔÖŽ (├Änvechit) Locuin╚Ť─â; apartament. Ni╚Öte lungi ╚Öiruri de cl─âdiri cu tinde slujeau de locuin╚Ťe sau od─âi copiilor din cas─â, strejilor ╚Öi slujitorilor domne╚Öti. ODOBESCU, S. I 126. 2. (├Änvechit, regional) A╚Öezare gospod─âreasc─â izolat─â de sat, ferm─â mic─â, t├«rl─â de vite etc. Producerea laptelui de la odaia domnului Mi╚Öolu este recunoscut─â de cea mai abundint─â de c─âtre to╚Ťi negu╚Ťetorii care cump─âr─â laptele de la od─âile din aceast─â parte a jude╚Ťului. I. IONESCU, D. 358. 3. Otac. St─âtusem o s─âpt─âm├«n─â cu vitele la odaie, l├«ng─â ap─â. SADOVEANU, la CADE.
odáie (pop.) s. f., art. odáia, g.-d. art. odắii; pl. odắi, art. odắile (-dă-i-)
odáie s. f., art. odáia, g.-d. art. odăii; pl. odăi
ODÁIE s. v. cameră.
OD├üIE s. v. ad─âpost, apartament, a╚Öezare, cas─â, c─âmin, domiciliu, locuin╚Ť─â, obsig─â, s─âla╚Ö.
od├íie (odß║»i), s. f. ÔÇô 1. Locuin╚Ť─â, s─âla╚Ö. ÔÇô 2. Cazarm─â, tab─âr─â. ÔÇô 3. Camer─â, ├«nc─âpere. ÔÇô 4. Ferm─â, gospod─ârie. ÔÇô 5. (Trans.) Cas─â izolat─â. ÔÇô Var. (Munt.) hodaie. Mr. od─â, ud─â, udae. Tc. oda (Roesler 600; ╚śeineanu, II, 274; Lokotsch 1584), cf. ngr. ¤î╬Ż¤ä߿¤é, alb. od├ź, bg., sb. odaja. ÔÇô Der. od─âi╚Ť─â, s. f. (c─âm─âru╚Ť─â; cas─â mai mic─â); odagiu, s. m. (fecior, valet; argat), din tc. odaci; od─âia╚Ö, s. m. (valet; fecior); od─âia╚Öe, s. f. (servitoare, fat─â ├«n cas─â); od─âielnic, adj. (hoinar; linge-blide); odal├«c, s. n. (t├«rl─â cu tot ce ╚Ťine de ea), din tc. odalik; odalisc─â, s. f. (femeie de serviciu ├«n haremul unui sultan; cad├«n─â), dublet al cuv├«ntului anterior prin intermediul fr. odalisque; odaba╚Ö─â (var. odoba╚Ö─â), s. f. (c─âpitan), din tc. odoba╚Ö. ÔÇô Din rom. provine mag. hod├íly ÔÇ×baciÔÇŁ (Candrea, Elemente, 402; Edelspacher 14).
OD├üIE od─âi f. 1) ├Änc─âpere ├«n interiorul unei case; camer─â. 2) ├«nv. A╚Öezare gospod─âreasc─â izolat─â de sat. 3) rar Construc╚Ťie rudimentar─â improvizat─â ├«n c├ómp, servind ca ad─âpost; s─âla╚Ö; colib─â. 4) ist. Cazarm─â turceasc─â folosit─â uneori ╚Öi ca ├«nchisoare. [Sil. o-da-ie] /<turc. oda, bulg. odaja
Odaia-Vizirului f. od. partea din raiaua Br─âilei, st─âp├ónit─â de Domnul ╚Ü─ârii rom├óne╚Öti printrÔÇÖun ispravnic.
odaie f. 1. camer─â, ├«nc─âpere: odaie de culcare; 2. ad─âpost de vite pe c├ómp sau ├«ntrÔÇÖo p─âdure: s─â mi-l aduci cam cu oi, cam cu od─âi... POP.; 3. Tr. c─âtun format din mici mo╚Öii iob─âge╚Öti; 4. (├«n vechime) cazarm─â: od─âile seimene╚Öti. [Turc. ODA; sensul 3 din ung. HOD├üLY, de aceea╚Ö origin─â].
od├í─şe f., pl. od─â─ş (turc. oda, ngr. od├ís [scris ont├ós], bg. s├«rb. odaja. D. rom. vine ung. hod├íly, c─âtun, ╚Öi rut. oda─şa, st├«n─â. V. odalisc─â). Camer─â, ├«nc─âpere: oda─şe de dormit. Perdea, ├«ngr─âditur─â p. o─ş vara la c├«mp or─ş ├«n p─âdure ╚Öi ├«n care e ╚Öi o c─âsu╚Ť─â: la munte-s oamen─ş care-╚Ö─ş fac vacu ma─ş mult ├«n p─âdure pe la od─â─ş (Sov. 209), oda─şa lu─ş era ├«n fundu p├«r─âulu─ş (209). Cazarm─â (Vech─ş). C─âtun (Trans. Dup─â ung.). ÔÇô ╚śi hoda─şe (Trans. Munt.).
odaie s. v. AD─éPOST. APARTAMENT. A╚śEZARE. CAS─é. C─éMIN. DOMICILIU. LOCUIN╚Ü─é. OBSIG─é. S─éLA╚ś.
ODAIE s. camer─â, ├«nc─âpere, (pop.) sal─â, (├«nv. ╚Öi reg.) sob─â, (reg.) cas─â, (├«nv.) c─âmar─â, stan╚Ť─â. (Apartament cu dou─â ~.)
OD─éILE, com. ├«n jud. Buz─âu, situat─â ├«n Subcarpa╚Ťii Buz─âului, pe r├óul B─âl─âneasa; 1.111 loc. (2003). Pomicultur─â. ├Än satul O., men╚Ťionat documentar ├«n 1582, se afl─â o biseric─â de lemn cu hramul Sf. Gheorghe (1826).

Od─âile dex online | sinonim

Od─âile definitie

Intrare: odaie
odaie substantiv feminin
Intrare: Od─âile
Od─âile