Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

O defini╚Ťie pentru Koku

JAPONIA 1. ╚Üara Japoniei, ÔÇ×╚Üara Soarelui R─âsareÔÇŁ (Nihon sau Nippon Koku), stat ├«n E Asiei (Extremul Orient), ocup├ónd Arh. Japonez, format din 3.922 ins. aflate ├«n V Oc. Pacific, ├«ntre 21┬░ ╚Öi 44┬░ lat. N. Cuprinde 4 mari ins.: Hokkaid┼Ź, Honsh┼ź, Ky┼źsh┼ź, Shikoku, precum ╚Öi arh. Ry┼źsh┼ź (ins. pr. Okinawa), Ogasawara (fost Bonin), Kazan Rett┼Ź (sau Volcano) ╚Öi Minami-Tori. Lungimea ╚Ť─ârmurilor: 33,4 mii km (╚Ť─ârmuri naturale 24,3 mii km, arficiale 8,8 mii km, guri de r├óu 0,3 mii km); supr.: 377,7 mii km2; 125,6 mil. loc. (1995). Limba oficial─â: japoneza (nipona). Religia: ╚Öintoist─â ╚Öi budist─â c. 80%, cre╚Ötin─â (protestan╚Ťi, catolici) c. 20%. Cap.: T┼Źki┼Ź. Ora╚Öe pr.: Yokohama, ┼îsaka, Nagoya, Sapporo, Ky┼Źto, K┼Źbe, Fukuoka, Kawasaki, Hiroshima, Kitaky┼źsh┼ź, Sendai. Este ├«mp─âr╚Ťit ├«n 47 de prefecturi (tod┼Źfuken). Relief predominant muntos (83,8% ├«mpreun─â cu dealurile), ├«n care 25 de v├órfuri trec de 3.000 m alt. (Fuji Yama, 3.776 m. alt max. a J.). Lan╚Ťurile mun╚Ťilor de ├«ncre╚Ťire, forma╚Ťi ├«n Ter╚Ťiar, li se adaug─â 7 lan╚Ťuri de mun╚Ťi vulcanici cu 150 vulcani, ├«n parte activi (Asama Yama, Bandai-san, Aso-san, Sakurajima, Azuma-san ╚Ö.a.). Seisme frecvente (Gifu, 516 anual), majoritatea de slab─â intensitate, care, al─âturi de vulcani, contureaz─â imaginea unei zone labile tectonic, component─â a ÔÇ×Cercului de FocÔÇŁ al Pacificului. C├ómpiile ocup─â 15% din terit., mai extinse fiind Kanto (├«n zona central-estic─â a ins. Honsh┼ź), Sendai (├«n NE ins. Honsh┼ź), Nobi, Setsu (┼îsaka), Ishikari ╚Öi Tokachi (├«n ins. Hokkaid┼Ź). Clima este tropical─â ├«n Ry┼źky┼ź, subtropical─â ├«n Ky┼źsh┼ź ╚Öi temperat─â ├«n restul terit. (mai aspr─â ├«n ins. Hokkaid┼Ź), cu nuan╚Ťe imprimate de orientarea reliefului, prezen╚Ťa oceanului ╚Öi ac╚Ťiunea musonilor. ├Än V, precipita╚Ťiile sunt mai bogate toamna ╚Öi iarna, pe c├ónd ├«n E ele cad mai ales vara. Taifunurile ╚Öi, uneori, valurile uria╚Öe (tsunami) provocate de seismele puternice se abat asupra insulelor, av├ónd efecte dezastruoase ├«n reg. litorale. R├óurile, scurte, au un ridicat poten╚Ťial energetic (├«n mare parte valorificat), iar lacurile (Biwa, Kasumiga, Saroma) completeaz─â peisajul japonez. Vegeta╚Ťie extrem de variat─â (magnolii, bananieri, arbori de camfor, cedrul japonez, pinul ro╚Öu, chiparo╚Öi ╚Ö.a.). P─âdurile ocup─â 67,3% din terit. Faun─â variat─â (140 de specii de mamifere, 350 specii de p─âs─âri, 30 specii de reptile ╚Ö.a.), este ocrotit─â ├«n 27 de parcuri na╚Ťionale (c. 2 mil. ha), parcuri ale prefecturilor ╚Öi sute de rezerva╚Ťii, constituind atrac╚Ťii turistice majore (parcul na╚Ťional Fuji-Hakone-Izu este vizitat anual de peste 20 mil. turi╚Öti). ╚Üar─â cu o economie dezvoltat─â, a doua putere economic─â mondial─â dup─â S.U.A., J. are resurse minerale variate, care ├«ns─â nu asigur─â dec├ót ├«n mic─â m─âsur─â necesarul de materii prime ale unei ind. complexe, cu ├«nalt nivel tehnologic (J. import─â 99,8% din cantitatea de petrol, 90,7% din gazele naturale ╚Öi 82% din c─ârbunele de care are nevoie). Ocup─â locul 2 pe glob dup─â S.U.A. ca produs na╚Ťional brut ╚Öi locul 3 pe glob (dup─â S.U.A. ╚Öi Germania) ca PIB/locuitor. Ind. antreneaz─â 34% din pop. activ─â ╚Öi contribuie cu 40% la PNB. J. se afl─â pe unul dintre primele trei locuri pe glob ├«n metalurgia feroas─â ╚Öi neferoas─â, electronic─â, constr. navale (c. 1/3 din totalul prod. mondiale de nave comerciale), de autovehicule, ind. lemnului, mat. de constr., petrochimie, h├órtie, textile ╚Ö.a. Marile concentr─âri ind. sunt Kanto (zona capitalei), Kinki (┼îsaka-K┼Źbe-Wakayama ╚Ö.a.), Chuky┼Ź (Yokkaichi-Nagoya-Toyohashi) ╚Öi Kitaky┼źsh┼ź, dar ind. este bine reprezentat─â ├«n toate centrele urbane. Expl. de huil─â (6,9 mil. t, 1994), lignit, petrol, gaze naturale, imn. de fier, mangan, crom, tungsten, molibden, cupru, plumb, zinc, staniu, aur, argint, uraniu, bismut, sulf, germaniu, azbest, sare (toate ├«n cantit─â╚Ťi moderate). Mare produc─âtoare de energie electric─â (906,7 miliarde kWh, 1993, locul 4 pe glob ╚Öi locul 3 pe glob ca putere instalat─â ├«n centrale electronucleare), font─â ╚Öi feroaliaje (73,8 mil. t, 1994, locul 3 pe glob), o╚Ťel (98,3 mil. t, 1994, locul 2 pe glob), cocs (42 mil. t, locul 2 pe glob), nichel, titan, aluminiu (336,5 mii t, 1994, locul 3 pe glob), cupru brut ╚Öi rafinat (1,1 mil. t, 1994, locul 2 pe glob), plumb, zinc (665,5 mii t, 1994, locul 1 pe glob), staniu, magneziu, sulf, utilaje ╚Öi instala╚Ťii ind., linii tehnologice, ma╚Öini-unelte, tractoare (161,8 mil. buc─â╚Ťi, 1991, locul 3 pe glob), autovehicule (8,68 mil. buc─â╚Ťi autoturisme, 1993, locul 1 pe glob ╚Öi 2,73 mil. buc. vehicule utilitare, 1993, locul 2 pe glob), avioane ╚Öi elicoptere, motociclete (2,7 mil. buc., 1994, locul 1 pe glob), aparataj electrotehnic, elemente tranzistorizate, televizoare (9,4 mil. buc., 1994, locul 1 pe glob), calculatoare, instrumente de precizie ╚Öi aparate optice, ma╚Öini de calcul, ceasuri, aparate foto (12,4 mil. buc., 1994, locul 1 pe glob), frigidere, produse petroliere (300 mil. t/an capacitatea rafin─âriilor: benzin─â 43,9 mil. t, 1994, locul 2 pe glob, uleiuri grele, locul 1 pe glob), acid sulfuric (6,6 mil t, 1994, locul 4 pe glob), sod─â caustic─â (3,8 mil t, 1994, locul 3 pe glob), sod─â calcinat─â, ├«ngr─â╚Ö─âminte azotoase, materiale plastice ╚Öi r─â╚Öini sintetice (locul 3 pe glob), medicamente, cauciuc sintetic (1,4 mil t, 1994, locul 2 pe glob), anvelope (locul 2 pe glob), celuloz─â, h├órtie ╚Öi cartoane (10,6 mil. t, 1994, locul 2 pe glob), h├órtie de ziar (2,97 mil t, 1994, locul 3 pe glob), cherestea, furnir, placaje, ciment (91,6 mil. t, 1994, locul 3 pe glob), fire ╚Öi ╚Ťes─âturi de l├ón─â, ╚Ťes─âturi de m─âtase, fire ╚Öi fibre artificiale (locul 3 pe glob) ╚Öi sintetice (locul 2 pe glob), produse de sticl─â ╚Öi por╚Ťelan, ╚Ťigarete (locul 3 pe glob), lapte, unt, br├ónzeturi, carne, conserve ╚Öi f─âin─â de pe╚Öte, margarin─â, zah─âr, vin, bere ╚Ö.a. Me╚Öte╚Öuguri; art─â tradi╚Ťional─â. Terenul arabil reprezint─â 15% din supr. ╚Ť─ârii. Agricultura, protejat─â (pre╚Ťurile produselor agricole fiind de 2-3 ori mai mari dec├ót media mondial─â), asigur─â 70% din necesarul de alimente al ╚Ť─ârii (mai ales cu cereale ÔÇô orezul ocup─â 45% din supr. cultivat─â, legume ╚Öi fructe). Se cultiv─â orez (13,1 mil t, 1994), cartofi, batate, taro ╚Öi igname, soia, trestie ╚Öi sfecl─â de zah─âr, ceai (92 mii t, 1997, locul 7 pe glob), tutun, legume (varz─â, locul 3 pe glob, castrave╚Ťi, locul 3 pe glob, vinete, locul 2 pe glob), struguri, fructe (mere 1,1 mil. t, 1994), citrice (mandarine 1,5 mil t, 1994, locul 1 pe glob), pepeni, ananas, c─âp╚Öuni, castane (locul 2 pe glob), arahide. Floricultur─â dezvoltat─â. Sericicultur─â de veche tradi╚Ťie. Cre╚Öterea animalelor este mai pu╚Ťin extins─â (├«n 1994 erau 4,99 mil. capete bovine, 10,62 mil. capete porcine, 25 mii capete ovine). Pescuitul este foarte dezvoltat (11 mil. t/an, locul 1 pe glob), produse acvatice (maricultur─â), balene v├ónate (locul 2 pe glob). Re╚Ťeaua de comunica╚Ťii este complex─â ╚Öi ├«n continu─â modernizare. Transportul feroviar este deservit de trenuri rapide ÔÇ×ShinkansenÔÇŁ, ce leag─â ├«ntregul arhipelag. C─âile ferate traverseaz─â numeroase poduri ╚Öi tunele, ├«ntre care se remarc─â Seikan (53,85 km, cel mai mare din lume), ce leag─â ins. Honsh┼ź de Hokkaid┼Ź. Porturile se num─âr─â printre cele mai mari de pe glob (K┼Źbe, Chiba, Nagoya, Yokohama, fiecare av├ónd peste 120 mil. t trafic anual). C. f.: 27.152 (din care 1/3 electrificate). C─âi rutiere: 1,13 mil. km (din care 772 mii km asfaltate). Flota comercial─â: 24,28 mil. t. r. b. (locul 4 pe glob). Moneda: 1 yen = 100 sen. Turism dezvoltat (3,5 mil. loc.), cu numeroase obiective: marea metropol─â T┼Źky┼Ź (cea mai mare aglomera╚Ťie de pe glob), vulcanii Fuji Yama ╚Öi Asama Yama, sta╚Ťiunile de sporturi de iarn─â Kamizawa ╚Öi Sugadaira, Nikko, unul dintre cele mai frumoase ora╚Öe ale J., cu cascada Kegon, ┼îsaka ÔÇô supranumit─â ÔÇ×Vene╚Ťia J.ÔÇŁ, cu templele Temmangu (sec. 10) ╚Öi Shitennoji (sec. 6), iar, ├«n apropiere de ora╚Öul Takarazuka, vechile capitale Nara, cu templul Todaiji (cu marea statuie a lui Buddha din anul 752) ╚Öi Ky┼Źt┼Ź, cu c. 2.000 de monumente de arhitectur─â (palatele Gosho ╚Öi Saiho, Pavilionul de aur/Kinkakuji, Pavilionul de argint/Ginkakuji, templul Nishi Honganji, castelul Nij┼Ź ╚Ö.a.). J. are 2.053 puncte cu instala╚Ťii de tratament balnear ╚Öi hoteluri, mai cunoscut fiind Beppu (ins. Ky┼źsh┼ź), cu peste 3.000 de izvoare. J. este a treia mare putere comercial─â a lumii (dup─â S.U.A. ╚Öi Germania, ├«n 1994), at├ót ca volum al exporturilor, c├ót ╚Öi al importurilor, ├«nregistr├ónd excedente anuale impresionante at├ót cu statele Americii de Nord ╚Öi Asiei, dar ╚Öi cu ╚Ť─ârile U.E. (20% din exporturile sale). Export: ma╚Öini, utilaje, autoturisme, nave, computere, produse electronice, echipamente industriale diverse (65%), produse siderurgice ╚Öi metalice (15%), textile, produse chimice, mat. de constr., produse alimentare. Import: combustibili ╚Öi materii prime (50%), min. de fier ╚Öi fier vechi, bumbac, cocs, gr├óu, lemn, orez, zah─âr ╚Ö.a. ÔÇô Istoric. Pe terit J., locuit ├«nc─â din Paleoliticul inferior (ins. Honsh┼ź), cultura J┼Źmon (c. 5000-250 ├«. Hr.), continuat─â apoi de cultura Yayoi (250 ├«. Hr.-250 d. Hr.), ├«n timpul c─âreia s-a dezvoltat agricultura ╚Öi a fost introdus─â cultura orezului. Potrivit tradi╚Ťiei, Jimmu Tenno, descendent al zei╚Ťei soarelui, Amaterasu Omikami, este considerat fondatorul (660 ├«. Hr.) imperiului japonez. ├Än sec. 4-6, ca urmare a intensific─ârii rela╚Ťiilor cu China ╚Öi a ocup─ârii Coreii de Sud, ├«n J. au p─âtruns confucianismul ╚Öi budismul, intr├ónd ├«n conflict cu ╚Öintoismul, cultul popula╚Ťiei b─â╚Ötina╚Öe, budismul reu╚Öind, ├«n cele din urm─â, s─â se impun─â ca religie de stat (594). ├Än epoca Nara (710-794), J. a devenit o monarhie absolut─â, marcat─â ├«ns─â de o ├«ndelungat─â perioad─â de lupte interne pentru putere ├«ntre marile clanuri. ├Än aceste condi╚Ťii a avut loc mutarea re╚Öedin╚Ťei ├«mp─âratului de la Nara (594) la Heiankyo (actualul Ky┼Źto), ├«nt─ârirea autonomiei marilor feudali ╚Öi sl─âbirea treptat─â a autorit─â╚Ťii centrale. ├Äntre 858 ╚Öi 1192 puterea politic─â a fost uzurpat─â de clanul Fujiwara. ├Än 1192, Yoritomo din clanul Minamoto, concentreaz─â ├«ntreaga putere de stat ├«n m├óinile sale, pun├ónd bazele shogunatului (1192-1867), ├«mp─âratul av├ónd doar rolul de suveran nominal. Dup─â invaziile e╚Öuate ale mongolilor din 1274 ╚Öi 1281, criza politic─â intern─â s-a accentuat, fiind urmat─â de o lung─â perioad─â de bipolarism politic ╚Öi r─âzboaie civile ├«ntre nordul, cu capitala la Ky┼Źto, ╚Öi sudul, cu capitala la Y┼Źshino, ating├ónd acum maximul descentraliz─ârii politice ╚Öi f─âr├ómi╚Ť─ârii feudale. Primii europeni ajun╚Öi ├«n arh. japonez sunt comercian╚Ťii portughezi (1543), care aduc cu ei armele de foc, ╚Öi misionarii iezui╚Ťi (1549-1551 ÔÇô Francisco Xavier), care introduc cre╚Ötinismul ├«n J. Devenit shogun ├«n 1603, Ieyasu Tokugawa mut─â capitala la Edo (actualul T┼Źky┼Ź), restabile╚Öte unitatea imperiului ╚Öi impune, din 1639, o politic─â izola╚Ťionist─â. ├Än 1853, o escadr─â a S.U.A. sub comanda lui M.C. Perry a intrat ├«n raza portului Edo ├«n timp ce o escadr─â rus─â, comandat─â de amiralul E.V. Putiatin, a sta╚Ťionat ├«n fa╚Ťa portului Nagasaki, impun├ónd renun╚Ťarea la m─âsurile izola╚Ťioniste. ├Än urma tratatelor ├«ncheiate de J. cu Marile Puteri (1854 ╚Öi 1855), porturile nipone au fost deschise pentru comer╚Ťul cu str─âin─âtatea. ├Än urma revolu╚Ťiei din 1867-1868, are loc ├«nl─âturarea shogunatului, restabilirea puterii imperiale ╚Öi ├«ncepe epoca Meiji, caracterizat─â prin realizarea unor importante reforme: abolirea structurilor feudale (1871) ╚Öi introducerea unor institu╚Ťii moderne, dup─â model occidental, ├«n special german, care au asigurat dezvoltarea capitalist─â a ╚Ť─ârii, transform├ónd J. la ├«nceputul sec. 20 ├«n una din marile puteri militare ╚Öi economice ale lumii. ├Än 1889, potrivit Constitu╚Ťiei, J. este declarat─â monarhie constitu╚Ťional─â ereditar─â. Tendin╚Ťele expansioniste ale cercurilor politice conduc─âtoare pe continentul asiatic s-au materializat prin r─âzboiul ├«mpotriva Chinei (1894-1895), soldat cu anexarea Formosei (azi Taiwan), a ins. Penghu ╚Öi a r─âzboiului ruso-japonez (1904-1905), prin care J. ├«╚Öi instituie st─âp├ónirea asupra Manciuriei de Sud, a p─âr╚Ťii de S a ins. Sahalin ╚Öi instaurarea protectoratului asupra Coreei, pe care a anexat-o ├«n 1910. ├Än timpul primului r─âzboi mondial, J. se al─âtur─â Antantei, ob╚Ťin├ónd, prin Tratatul de la Versailles, concesiunile germane din China ╚Öi mandatul asupra fostelor colonii germane din Extremul Orient. ├Än perioada 1918-1922, J. a efectuat o interven╚Ťie armat─â ├«n Extremul Orient Sovietic. Anii de r─âzboi au impulsionat puternic dezvoltarea industriei, ├«n special a industriei de r─âzboi ╚Öi a comer╚Ťului. ├Än 1926, Hirohito a devenit ├«mp─ârat. ├Än perioada 1931-1932, J. a cucerit ├«ntreaga Manciurie. Devenind, ├«n dec. 4, un stat autoritar, cu tendin╚Ťe militarist-na╚Ťionaliste, J. s-a apropiat treptat, dup─â ce a p─âr─âsit Societatea Na╚Ťiunilor (1933), de Germania ╚Öi Italia cu care a ├«ncheiat Pactul Anticomintern (25 sept. 1936), la care, ├«n 1937, a aderat ╚Öi Italia, pun├óndu-se astfel bazele Axei Berlin-Roma-T┼Źky┼Ź ╚Öi Pactul Tripartit (27 sept. 1940). ├Än 1938, au avut loc ac╚Ťiuni armate ale trupelor japoneze ├«n zona lacului Hasan (din U.R.S.S.), iar ├«n 1939, ├«n reg. Halh├«n-G├Âl (din Mongolia). ├Än apr. 1941, J. semneaz─â la Moscova un pact de neagresiune cu U.R.S.S., ceea ce i-a permis ca, la 7 dec. 1941, ├«n urma unui atac surpriz─â, ├«ndreptat ├«mpotriva bazei americane de la Pearl Harbour, s─â se al─âture puterilor Axei ├«n cel de-al doilea r─âzboi mondial. Datorit─â unei mobiliz─âri exemplare, a unei rapidit─â╚Ťi de ac╚Ťiune ╚Öi a unei eficien╚Ťe remarcabile, J. a ob╚Ťinut o serie de victorii ├«n dauna trupelor anglo-americane, cucerind ├«ntinse teritorii din Extremul Orient, sud-estul Asiei ╚Öi Oc. Pacific, instaur├ónd un regim de ocupa╚Ťie foarte dur. B─ât─âliile de la Midway (ian. 1942) ╚Öi Guadalcanal (febr. 1943), au reprezentat o cotitur─â ├«n desf─â╚Öurarea r─âzboiului, trupele anglo-americane prelu├ónd ini╚Ťiativa. Dup─â capitularea Germaniei (mai 1945), ├«n condi╚Ťiile ├«n care teatrul de r─âzboi s-a apropiat de terit. J., aceasta folosit ultimele resurse militare ╚Öi umane, inclusiv atacurile kamikaze. Pentru a pune cap─ât r─âzboiului, S.U.A. a recurs la folosirea primelor 2 bombe atomice asupra ora╚Öelor Hiroshima (6 aug.) ╚Öi Nagasaki (9 aug.), silind guvernul J. s─â semneze (2 sept. 1945) capitularea necondi╚Ťionat─â. La 8 aug. 1945, U.R.S.S. au declarat r─âzboi J., trupele sovietice ocup├ónd arh. Kurile ╚Öi ins. Sahalin. La 8 sept. 1951, S.U.A. ╚Öi Marea Britanie au ├«ncheiat un tratat de pace separat cu Japonia, f─âr─â participarea U.R.S.S., precum ╚Öi un acord militar care legaliza, pe timp nedeterminat, sta╚Ťionarea trupelor americane pe terit. J. ├Än oct. 1956, s-a semnat declara╚Ťia comun─â sovieto-japonez─â, prin care ├«nceta starea de r─âzboi ├«ntre cele dou─â state ╚Öi erau restabilite rela╚Ťiile diplomatice. Pe baza tratatului ├«ncheiat cu S.U.A. (15 mai 1972), ├«n contextul r─âzboiului rece, ins. Okinawa a fost retrocedat─â J., dar americanii ╚Öi-au p─âstrat aici bazele militare. ├Än deceniul 6, economia japonez─â a cunoscut un puternic reviriment (ÔÇ×miracolul japonezÔÇŁ), caracterizat printr-o cre╚Ötere continu─â a PNB, ajung├ónd ├«n 1987, s─â ocupe locul al doilea ├«n lume (dup─â S.U.A.). Pe plan politic s-au afirmat noi partide, ├«n special Partidul Liberal Democrat, care a dominat timp ├«ndelungat via╚Ťa politic─â a ╚Ť─ârii (1955-1993). ├Än ultimele decenii, situa╚Ťia politic─â din ╚Ťar─â s-a caracterizat prin instabilitate, corup╚Ťie ╚Öi scandaluri financiar-bancare (├«n 1998 a traversat cea mai critic─â perioad─â postbelic─â). ├Än 1989, ├«n urma mor╚Ťii lui Hirohito, tronul a revenit fiului s─âu, Akihito. Monarhie constitu╚Ťional─â, conform Constitu╚Ťiei din 3 mai 1947. Activitatea legislativ─â este exercitat─â de un parlament bicameral ÔÇô Dieta ÔÇô format din Camera Consilierilor ╚Öi Camera Reprezentan╚Ťilor, iar cea executiv─â, de un guvern desemnat de Diet─â ╚Öi numit de ├«mp─ârat. 2. Marea Japoniei (Nihon-Kai), mare ├«n bazinul de V al Oc. Pacific, situat─â ├«ntre ╚Ť─ârmul de E al Asiei, ins. Sahalin (├«n N), Hokkaid┼Ź ╚Öi Honsh┼ź (├«n E) ╚Öi arh. Tsushima (├«n S); 1.062 km2. Ad. medie: 1.725 m; ad. max.: 3.742 m. Temp. apei 0-12┬░C (iarna) ╚Öi 17-26┬░C (vara). Salinitate: 27,5-34,8ÔÇ░. ├Än S comunic─â, prin str. Coreii, cu Marea Chinei de Est ╚Öi Marea Galben─â, ├«n N, prin str. T─âtar─â ╚Öi La P├ęrouse, cu M. Ohotsk, iar ├«n E prin str. Tsugaru cu Oc. Pacific. Pescuit ╚Öi naviga╚Ťie intens─â. Pr. porturi: Vladivostok, Nahodka (Rusia), Akita, Niigata. Kanazawa (Japonia), Wonsan, Hungnam, ChÔÇÖongjin (R.P.D. Coreean─â), Pusan, Ulsan (Rep. Coreea). 3. Groapa Japoniei, mare fos─â ├«n NV Oc. Pacific, ├«n E Arh. Japonez; lungime: 680 km; l─â╚Ťime medie: 59 km; ad. max.: 8.412 m. 4. Curentul Japoniei v. Kuro-╚śivo.

Koku dex online | sinonim

Koku definitie