Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

O defini╚Ťie pentru Kazahstan

KAZAHSTAN, Republica ~ (Kazak Respublikasy), stat ├«n partea central-vestic─â a Asiei; 2.717,7 mii km2; 17,03 mil. loc. (1994). Limba oficial─â: kazaha. Religia: islamic─â (sunni╚Ťi), cre╚Ötin-ortodox─â. Cap.: Akmola (din 1997). Ora╚Öe pr.: Almat├« (Alma-Ata), Karaganda, Cimkent, Semipalatinsk, Pavlodar, Ust-Kamenogorsk, Dkambul (fost Aulie-Ata), Aktiubinsk, Petropavlovsk. Este ├«mp─âr╚Ťit ├«n 19 reg. Relief variat, reprezentat prin c├ómpii, podi╚Öuri ╚Öi reg. colinare. ├Än V se ├«ntinde C. Pericaspic─â, dominat─â spre NE de prelungirile M-╚Ťilor Ural ╚Öi colinele Mugodjar├«, la E de care se afl─â Pod. Turgai, cu alt. reduse (250-300 m) ce desparte C. Siberiei Occidentale (N) de depr. Turanului (S). ├Än depr. Turan sunt reg. aride K├«z├«lkum ╚Öi Ustiurt, partea mai cobor├ót─â fiind ocupat─â de M. Aral. ├Än E Pod. Turan se afl─â pod. colinar al K., cu mun╚Ťi izola╚Ťi, ├«n sudul c─âruia se desf─â╚Öoar─â reg. aride nisipoase Mujunkum, Betpak-Dala, Taukum ╚Öi depr. L. Balha╚Ö. ├Än ENE se afl─â M-╚Ťii Altai (4506 m alt., vf. Beluha), iar ├«n E ╚Öi SE, M-╚Ťii Tarbagatai, Djungarskii Alatau, Kunghei-Alatau, Zailiinskii Alatau (4.973 m, vf. Talgar, alt. max. din K.) ╚Öi Kirghizkii Alatau. Clim─â temperat continental─â cu ariditate excesiv─â ├«n depr. Turan (precipita╚Ťii sub 100 mm/an); ├«n mun╚Ťi precipita╚Ťiile ajung p├ón─â la 1.000 mm/an. Principalele cursuri de ap─â sunt Irt├«╚Ö (├«n E), S├«rdaria (├«n S), I╚Öim (├«n N) ╚Öi Ural (├«n V). Numeroase lacuri (Balha╚Ö, Zaisan, Tenghiz). Vegeta╚Ťie dominant─â de step─â ╚Öi xerofit─â de pustiu ╚Öi semipustiu (p─âdurile ocup─â sub 10% din terit.). K. dispune de importante ╚Öi variate resurse de subsol: huil─â ├«n bazinele Karaganda ╚Öi Ekibastuz (104,4 mil. t, 1994, locul 9 pe glob), lignit ╚Öi c─ârbune brun (4,7 mil. t, 1993), petrol (reg. Emba-Guriev, 19,3 mil. t, 1994), gaze naturale (3,3 miliarde m3, 1994), min. de fier, fosfa╚Ťi, bauxit─â, min. polimetalice, crom, cobalt, nichel, mangan. Ind. produce: energie electric─â (66,7 miliarde kWh, 1995), font─â ╚Öi feroaliaje, o╚Ťel, metale neferoase, utilaj minier, ciment (4 mil. t, 1993), ├«ngr─â╚Ö─âminte chimice, ╚Ťes─âturi de bumbac ╚Öi l├ón─â, produse alim. Principalele concentr─âri ind. sunt ├«n reg. Altai ├«n lungul Transsiberianului, ├«n bazinul carbonifer Karaganda, ├«n reg. premontan─â din S, ├«n reg. Ural-Mugodjar├«. Agricultura se practic─â ├«n reg. de step─â din N ╚Öi NE (pe p─âm├ónturi des╚Ťelenite, ├«n perioada 1954-1960 fiind redate agriculturii 25,5 mil. ha) ╚Öi ├«n reg. premontane din S (pe terenuri irigate), K. devenind unul dintre marii produc─âtori de cereale. Se cultiv─â (1994) gr├óu (10 mil. t.), secar─â (5,5 mil. t), orz, ov─âz, orez, porumb, bumbac, legume, fructe, sfecl─â de zah─âr, floarea-soarelui, cartofi (1,95 mil. t). Cre╚Öterea animalelor pentru carne ╚Öi l├ón─â se practic─â pe paji╚Öti de munte, de step─â sau semipustiu. Se cresc (1994) ovine (33,5 mil. capete, locul 8 ├«n lume), caprine, bovine (9,3 mil. capete), c─âmile. Pescuit ├«n M. Caspic─â ╚Öi Aral. C. f.: 13,9 mii km (Transsiberianul ╚Öi ramura sa, Turksib). C─âi rutiere: 164,9 mii km. Moneda: 1 tanga = 100 tein. Comer╚Ťul de realizeaz─â cu ╚Ť─ârile membre ale C.S.I. (90% din export ╚Öi 80% din import). ÔÇô Istoric. Locuit ├«nc─â din Antichitate de triburi de p─âstori nomazi, pe terit. K. au ap─ârut ├«n sec. 3-1 ├«. Hr. forma╚Ťiunea statal─â Kanghioi, iar ├«n sec. 6-8 Kaganatul turcic, statul Karlucilor, ├«n sec. 9-12, statele Oguzilor ╚Öi Karahanizilor, ultimul cucerind ├«ntinse teritorii ├«n Asia Central─â ╚Öi Turkestanul de R─âs─ârit. ├Än sec. 11-13, pe terit. K. are loc invazia selgiucizilor, kidanilor ╚Öi mongolo-t─âtarilor. ├Än perioada st─âp├ónirii mongolo-t─âtare, terit. K. a fost ├«ncorporat la Hoarda de Aur, iar dup─â dezmembrarea acesteia la Hoarda Alb─â; ├«n sec. 15, a intrat ├«n componen╚Ťa Hoardei Nogailor ╚Öi a Hanatului Uzbek. La mijlocul sec. 15 s-a constituit Hanatul Kazah, care, ├«n sec. 16, s-a consolidat, ating├ónd apogeul expansiunii sale teritoriale; ├«n acela╚Öi timp, s-a des─âv├ór╚Öit ├«ndelungatul proces de formare a poporului kazah. Ulterior, terit. Hanatului Kazah s-a divizat ├«n trei zone distincte, ├«n cuprinsul c─ârora, ├«n sec. 17, s-au constituit hanate de sine st─ât─âtoare. ├Än sec. 18-19, ├«ntreg terit. K. a intrat ├«n componen╚Ťa Rusiei. ├Än 1917, K. este atras ├«n r─âzboiul civil; ├«mpotriva puterii bol╚Öevice lupt─â trupe ale albilor conduse de Denikin, for╚Ťe na╚Ťionale ╚Öi trupe interven╚Ťioniste str─âine. La 26 aug. 1920 pe terit. K. este creat─â Republica Sovietic─â Socialist─â Autonom─â Kirghiz─â (p├ón─â ├«n anii ÔÇÖ20, kazahii erau desemna╚Ťi eronat sub numele de kirghizi, spre a-i deosebi de cazacii ru╚Öi), inclus─â ├«n R.S.F.S.R., iar ├«n mart. 1925 R.S.S.A. Kirghiz─â ├«╚Öi schimb─â numele ├«n R.S.S.A. Kazah─â, devenind, la 5 dec. 1936, sub numele de R.S.S. Kazah─â, republic─â unional─â ├«n componen╚Ťa U.R.S.S. ├Än epoca sovietic─â, este o reg. puternic industrializat─â (ind. grea, poligonul nuclear de la Semipalatinsk, centrul spa╚Ťial de la Baikonur ╚Ö.a.). Dup─â 1940, ├«n epoca lui Stalin, ├«n K. sunt deporta╚Ťi germanii de pe Volga, t─âtarii din Crimeea, me╚Öche╚Ťii caucazieni ╚Öi alte etnii care nu se bucurau de ├«ncrederea autorit─â╚Ťilor sovietice. ├Än sept. 1989, kazaha este proclamat─â limba oficial─â a republicii, iar rusa, limb─â de comunicare interetnic─â. ├Än iun. 1989, Nursultan Nazarbaiev este numit prim-secretar al Partidului Comunist, fiind ales ├«n 1990 pre╚Öedinte al Sovietului Suprem, apoi, ├«n 1991, pre╚Öedinte al Republicii. La 25 oct. 1990, Sovietul Suprem de la Alma-Ata adopt─â declara╚Ťia de suveranitate a K., iar la 16 dec. 1991, proclam─â independen╚Ťa Republicii Kazahstan, care semneaz─â, la 21 dec. 1991, actul de constituire a Comunit─â╚Ťii Statelor Independente (C.S.I.). Din 10 dec. 1997, capitala a fost mutat─â de la Alma-Ata la Akmola. ├Än ian. 1999, N. Nazarbaiev a ob╚Ťinut un nou mandat preziden╚Ťial. Republic─â preziden╚Ťial─â, potrivit Constitu╚Ťiei din 30 aug. 1995. Activitatea legislativ─â este exercitat─â de un parlament bicameral, format din Senat ╚Öi Camera Inferioar─â, iar cea executiv─â, de pre╚Öedinte ╚Öi un guvern condus de un prim-ministru, care r─âspunde ├«n fa╚Ťa pre╚Öedintelui.

Kazahstan dex online | sinonim

Kazahstan definitie

Intrare: Kazahstan
Kazahstan