Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

3 intr─âri

31 defini╚Ťii pentru Jena

JEN├ü, jenez, vb. I. 1. Tranz. (Despre obiecte de ├«mbr─âc─âminte sau ├«nc─âl╚Ť─âminte) A str├ónge, a ap─âsa, a roade; a sup─âra. ÔÖŽ Fig. A st├ónjeni, a deranja, a incomoda. 2. Refl. A avea un sentiment de re╚Ťinere fa╚Ť─â de ceva; a se ru╚Öina; a se sfii. ÔÇô Din fr. g├¬ner.
J├ëN─é, jene, s. f. 1. Sentiment de sfial─â de care este cuprins cineva c├ónd se afl─â ├«ntr-o situa╚Ťie penibil─â; stinghereal─â. ÔÖŽ Situa╚Ťie grea, nepl─âcut─â; ├«ncurc─âtur─â, str├ómtoare. ÔŚŐ Jen─â financiar─â = lips─â de bani. 2. Senza╚Ťie sup─âr─âtoare, durere organic─â u╚Öoar─â; s├óc├óial─â. ÔÇô Din fr. g├¬ne.
JEN├ü, jenez, vb. I. 1. Tranz. (Despre obiecte de ├«mbr─âc─âminte sau ├«nc─âl╚Ť─âminte) A str├ónge, a ap─âsa, a roade; a sup─âra. ÔÖŽ Fig. A st├ónjeni, a deranja, a incomoda. 2. Refl. A avea un sentiment de re╚Ťinere fa╚Ť─â de ceva; a se ru╚Öina; a se sfii. ÔÇô Din fr. g├¬ner.
J├ëN─é s. f. 1. Sentiment de sfial─â de care este cuprins cineva c├ónd se afl─â ├«ntr-o situa╚Ťie penibil─â; stinghereal─â. ÔÖŽ Situa╚Ťie grea, nepl─âcut─â; ├«ncurc─âtur─â, str├ómtoare. ÔŚŐ Jen─â financiar─â = lips─â de bani. 2. Senza╚Ťie sup─âr─âtoare, durere organic─â u╚Öoar─â; s├óc├óial─â. ÔÇô Din fr. g├¬ne.
JEN├ü, jenez, vb. I. 1. Tranz. (Despre obiecte de ├«mbr─âc─âminte sau de ├«nc─âl╚Ť─âminte) A ├«mpiedica mi╚Öc─ârile unei p─âr╚Ťi a corpului, a ap─âsa, a roade (nefiind croit pe m─âsur─â). M─â jeneaz─â gulerul. M─â jeneaz─â pantoful. ÔÖŽ Fig. A st├«njeni, a stingheri, a deranja, a incomoda. O indiferen╚Ť─â... care pe Maria... o jeneaz─â. C. PETRESCU, ├Ä. II 57. 2. Refl. (Despre persoane) A sim╚Ťi jen─â, ru╚Öine, a se sfii. Domni╚Öoara... nu s-a jenat de loc ╚Öi a pl├«ns. SAHIA, N. 180. Dan se jena-ntotdeauna s─â cear─â-nainte [bani]. VLAHU╚Ü─é, O. A. III 29.
J├ëN─é s. f. Sentiment de sfial─â de care este cuprins cineva c├«nd se afl─â ├«ntr-o situa╚Ťie penibil─â. Nu pusese m├«na ├«n pung─â, numai fiindc─â ├«i fusese jen─â de tovar─â╚Öi. C. PETRESCU, ├Ä. II 139. Com─âne╚Öteanu avu pornirea de a-l ├«ntreba de soarta celorlal╚Ťi, dar un ciudat sentiment de jen─â ├«l opri. D. ZAMFIRESCU, R. 273. Tocmai aceast─â jen─â ╚Öi ne├«ndem├«nare a lui ├«l f─âceau mai... simpatic. VLAHU╚Ü─é, O. A. III 11. ÔŚŐ Jen─â financiar─â = lips─â de bani.
jená (a ~) vb., ind. prez. 3 jeneáză
!j├ęn─â s. f., g.-d. art. j├ęnei; pl. j├ęne
jen├í vb., ind. prez. 1 sg. jen├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. jene├íz─â
j├ęn─â s. f., g.-d. art. j├ęnei
JENÁ vb. 1. v. deranja. 2. v. împiedica. 3. v. supăra. 4. v. sfii.
J├ëN─é s. 1. ru╚Öine, sfial─â, sfiiciune, stinghereal─â, st├ónjeneal─â, st├ónjenire, (pop.) ru╚Öinare, (├«nv. ╚Öi reg.) ru╚Öin╚Ť─â, (├«nv.) stideal─â, stidin╚Ť─â, stidire. (Un sentiment de ~.) 2. v. bun─â-cuviin╚Ť─â. 3. ├«ncurc─âtur─â, (├«nv.) stenahorie. (~ financiar─â.)
Jen─â Ôëá ├«ndr─âzneal─â
JEN├ü vb. I. 1. tr. (Despre obiecte de ├«mbr─âc─âminte sau ├«nc─âl╚Ť─âminte) A roade, a str├ónge, a ap─âsa. ÔÖŽ (Fig.) A st├ónjeni, a sup─âra, a incomoda; (sport) a ├«mpiedica. 2. refl. A se sfii. [< fr. g├¬ner].
J├ëN─é s.f. 1. Sfial─â produs─â de o situa╚Ťie penibil─â. 2. Constr├óngere sup─âr─âtoare; situa╚Ťie nepl─âcut─â, penibil─â. ÔŚŐ Jen─â financiar─â = lips─â de bani; criz─â financiar─â u╚Öoar─â. 3. Senza╚Ťie sup─âr─âtoare. [< fr. g├¬ne].
JEN├ü vb. I. tr. (despre obiecte de ├«mbr─âc─âminte sau ├«nc─âl╚Ť─âminte) a roade, a str├ónge, a ap─âsa. ÔŚŐ (fig.) a st├ónjeni, a incomoda; (sport) a ├«mpiedica. II. refl. a se sfii. (< fr. g├¬ner)
J├ëN─é s. f. 1. sfial─â produs─â de o situa╚Ťie penibil─â. 2. constr├óngere sup─âr─âtoare; situa╚Ťie nepl─âcut─â. ÔÖŽ ~ financiar─â = lips─â de bani; criz─â financiar─â u╚Öoar─â. 3. senza╚Ťie sup─âr─âtoare. (< fr. g├¬ne)
j├ęn─â (j├ęne), s. f. ÔÇô Nepl─âcere, s├«c├«ial─â. Fr. g├¬ne. ÔÇô Der. jena, vb. (a deranja, a importuna), din fr. g├¬ner; jenant, adj. (nepl─âcut), din fr. g├¬nant.
A JEN├ü m─â ~├ęz tranz. 1) A face s─â se jeneze; a st├ónjeni; a stingheri; a incomoda. 2) (despre ├«nc─âl╚Ť─âminte ╚Öi ├«mbr─âc─âminte) A ├«ncurca la mi╚Öcare, cauz├ónd jen─â fizic─â; a sup─âra; a deranja; a incomoda. /<fr. g├¬ner
A SE JEN├ü ~├ęz intranz. (despre persoane) A fi cuprins de jen─â; a se ru╚Öina; a se sfii; a se stingheri; a se st├ónjeni; a se intimida. /<fr. g├¬ner
J├ëN─é f. 1) Situa╚Ťie sau factor care cauzeaz─â o stare (fizic─â sau moral─â) nepl─âcut─â, penibil─â; constr├óngere sup─âr─âtoare. ÔŚŐ ~ financiar─â lips─â de bani; criz─â financiar─â u╚Öoar─â. 2) Sentiment cauzat de asemenea situa╚Ťie sau factor; sfial─â; timiditate. 3) Comportare de om st─âp├ónit de un sentiment de incomoditate. F─âr─â ~ f─âr─â a se nelini╚Öti de opinia sau de comoditatea cuiva. 4) Durere organic─â u╚Öoar─â; senza╚Ťie dureroas─â, nepl─âcut─â. [G.-D. jenei] /<fr. g├¬ne
Iena f. oraș în Germania: 48.000 loc. Universitate fundată la 1558.
jen├á V. 1. a (se) constr├ónge; 2. a str├ónge, vorbind de ├«nc─âl╚Ť─âminte.
jen─â f. 1. constr├óngere sup─âr─âtoare, situa╚Ťiune penibil─â: a sim╚Ťi o jen─â ├«n fa╚Ťa cuiva; 2. lips─â de bani (= fr. g├¬ne).
* j├ęn─â f., pl. e (fr. g├¬ne, din geine, vfr. gehine, d. vfr. gehir, a m─ârturis─ş ├«n tortur─ş, d. vgr. de sus jehan, a declara. Gehine a fost de timpuri┼ş confundat cu gehenne, gheena). Situa╚Ťiune penibil─â sa┼ş incomod─â (de ex. c├«nd te str├«nge gheata sa┼ş ╚Ť─ş-e cald). Fig. Sfi─şal─â, ├«ncurc─âtur─â: prezen╚Ťa mea acolo constitu─şa o jen─â pentru e─ş. Str├«mtoare, lips─â de ban─ş. F─âr─â jen─â, f─âr─â sfi─şal─â.
jen├ęz v. tr. (fr. g├¬ner, d. g├¬ne, jen─â). Constr├«ng mi╚Öc─ârile corpulu─ş, str├«ng: un guler str├«mt jeneaz─â respira╚Ťiunea, te jeneaz─â. Fig. ├Ämpedec, ├«ncurc, st├«njinesc: aceast─â lege jeneaz─â industria, prezen╚Ťa lu─ş m─â jeneaz─â.
JENA vb. 1. a deranja, a incomoda, a încurca, a stingheri, a stînjeni, a supăra, a tulbura, (livr.) a conturba, a importuna, (rar) a sinchisi, (pop.) a zăticni, (Mold. și Bucov.) a zăhăi, (înv.) a sminti. (Te rog să nu-l ~ de la lucru; să nu fie ~ de nimeni.) 2. a împiedica, a stingheri, a stînjeni. (Îl ~ în mișcări.) 3. a supăra. (Îl ~ ficatul.) 4. a se rușina, a se sfii, (înv. și reg.) a se stînjeni, (înv.) a se scandăli, a se stidi, (reg. fig.) a se teși. (Hai, nu te ~, spune!)
JEN─é s. 1. ru╚Öine, sfial─â, sfiiciune, stinghereal─â, st├«njeneal─â, st├«njenire, (pop.) ru╚Öinare, (├«nv. ╚Öi reg.) ru╚Öin╚Ť─â, (├«nv.) stideal─â, stidin╚Ť─â, stidire. (Un sentiment de ~.) 2. decen╚Ť─â, manier─â, pudoare, ru╚Öine, sfial─â, bun─â-cuviin╚Ť─â, (rar) pudicitate, (latinism rar) pudici╚Ťie. (Nu are nici un pic de ~.) 3. ├«ncurc─âtur─â, (├«nv.) stenahorie. (~ financiar─â.)
JENA [j├ęna], ora╚Ö ├«n partea central-estic─â a Germaniei (Turingia), la E de Erfurt, pe r├óul Saale; 100,4 mii loc. (1993). Mecanic─â de precizie; ind. electronic─â, optiv─â (uzinele ÔÇ×Carl ZeissÔÇŁ) ╚Öi chimico-farmaceutic─â. Fabric─â de sticl─â (lentile, sticl─ârie de laborator). Universitate (1557). Planetariu. Gr─âdin─â botanic─â. Biserica Sankt Michael (1390-1506); prim─ârie (1775). Muzee. Men╚Ťionat documentar pentru prima oar─â ├«ntre 881 ╚Öi 899; statut de ora╚Ö din 1284. ├Än apropierea ora╚Öului, la 14 oct. 1806, armatele franceze conduse de Napoleon I au ├«nvins armatele prusiene, conduse de prin╚Ťul de Hohenhole. ÔŚŐ Sticla de J. = sticl─â de bun─â calitate, av├ónd rezisten╚Ť─â m─ârit─â la c─âldur─â ╚Öi ╚Öocuri, cu aplica╚Ťii ├«n domeniul chimiei (termometre), al opticii (lentile), industrial ori de uz casnic. Produs─â pentru prima oar─â de chimistul german F.O. Schott, care, ├«mpreun─â cu E. Abbe ╚Öi C. Zeiss, a ├«ntemeiat la J. un atelier de sticl─ârie (1884).
a avea o jenă expr. (iron.) a invoca un pretext imaginar pentru a se eschiva de la îndeplinirea unei sarcini
jen─â financiar─â expr. lips─â de bani.

Jena dex online | sinonim

Jena definitie

Intrare: jen─â
jen─â substantiv feminin
Intrare: jena
jena verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: Jena
Jena