Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

12 defini╚Ťii pentru Grenadine

GRENAD├ŹN─é, grenadine, s. f. (Rar) Fir de m─âtase natural─â folosit la fabricarea dantelelor. ÔÖŽ ╚Ües─âtur─â sub╚Ťire ╚Öi transparent─â, de bumbac sau de m─âtase, din care se confec╚Ťioneaz─â rochii de var─â, perdele etc. ÔÇô Din fr. grenadine.
GRENAD├ŹN─é, grenadine, s. f. (Rar) Fir de m─âtase natural─â ├«ntrebuin╚Ťat la fabricarea dantelelor. ÔÖŽ ╚Ües─âtur─â sub╚Ťire ╚Öi transparent─â, de bumbac sau de m─âtase, din care se confec╚Ťioneaz─â rochii de var─â, perdele etc. ÔÇô Din fr. grenadine.
GRENAD├ŹN─é, grenadine, s. f. (Fran╚Ťuzism rar) Fir de m─âtase natural─â, mat, foarte rezistent, care se ├«ntrebuin╚Ťeaz─â, la fabricarea dantelelor ╚Öi a franjurilor. ÔÖŽ ╚Ües─âtur─â rar─â ╚Öi sub╚Ťire, de bumbac sau de m─âtase, din care se confec╚Ťioneaz─â rochii de var─â, perdele etc. Dintre cucoane, vreo trei mai ciocoaice ca celelalte s├«nt ├«mbr─âcate ├«n grenadin─â neagr─â ╚Öi dantel─â. MACEDONSKI, O. III 38.
grenad├şn─â (rar) s. f., g.-d. art. grenad├şnei; pl. grenad├şne
grenad├şn─â s. f., g.-d. art. grenad├şnei; pl. grenad├şne
GRENAD├ŹN─é s.f. 1. Fir de m─âtase natural─â foarte rezistent ╚Öi mat, ├«ntrebuin╚Ťat pentru dantele ╚Öi franjuri. ÔÖŽ ╚Ües─âtur─â sub╚Ťire pentru rochii de var─â, pentru perdele etc. 2. Sirop f─âcut cu zeam─â de rodie. [< fr. grenadine].
GRENAD├ŹN─é s. f. I. 1. fir de m─âtase natural─â foarte rezistent ╚Öi mat, pentru dantele ╚Öi franjuri. 2. ╚Ťes─âtur─â sub╚Ťire pentru rochii de var─â, pentru perdele. II. sirop cu zeam─â de rodie. (< fr. grenadine)
GRENAD├ŹN─é ~e f. 1) Fir de m─âtase natural─â rezistent, din care se fabric─â dantele ╚Öi franjuri. 2) ╚Ües─âtur─â transparent─â din bumbac sau din m─âtase, folosit─â, ├«n special, la confec╚Ťionarea rochiilor de var─â ╚Öi a perdelelor. /<fr. grenadine
grenadin─â f. 1. stof─â de m─âtase foarte sub╚Ťire; 2. un fel de licher.
*grenad├şn─â f., pl. e (fr. grenadine, d. grenade, granat─â). Un fel de stof─â fin─â de matas─â din care se fac dantele.
SAINT VINCENT ╚Öi GRENADINELE (Sf├óntul Vincen╚Ťiu ╚Öi Grenadinele), stat ├«n America Central─â insular─â (Arh. Antilele Mici), ├«n SE M. Caraibilor; 389,3 km2; 117.500 loc. (2005). Limba oficial─â: engleza; uzual─â: creola-engleza. Religia: cre╚Ötin─â (anglicani 41,6%, protestan╚Ťi 21,2%, romano-catolici 10,7%) 73,5%, hindus─â 3,3%, islamic─â 1,5% ╚Ö.a. Capitala: Kingstown. Ora╚Öe pr.: Layou, Chateaubelair, Georgetown. Este format din 32 de ins. ╚Öi insuli╚Ťe, mai mare fiind ins. St. Vincent (345 km2); celelalte 7 ins. (├«n total 44 km2) ÔÇô ├«ntre care Bequia, Mustique ╚Öi Canouan fac parte din miniarhipelagul Grenadinelor de Nord ├«mp─âr╚Ťit cu statul vecin Grenada. Ins. principal─â este dominat─â de vulcanul activ La Soufri├Ęre (1.234 m) cu erup╚Ťii dezastruoase ├«n 1821, 1902 ╚Öi 1979. Clim─â tropical-oceanic─â, cu dou─â anotimpuri, cel ploios fiind mai-nov., perioad─â ├«n care sunt active ╚Öi cicloanele tropicale care periodic provoac─â pagube recoltelor ╚Öi alte dificult─â╚Ťi ec. P─âdurea tropical─â ocup─â c. 1/4 din terit., pentru prezervarea mediului natural fiind declarate mai multe rezerva╚Ťii naturale (forestiere ╚Öi de avifaun─â). Av├ónd ca specific agricultura de planta╚Ťie (mai ales bananieri) economia St. V. ╚Öi G. ╚Öi-a modificat serios structura ├«n ultimele decenii. Al─âturi de culturile comerciale: bananieri, cocotieri, citrice, cafea, cacao, mango, arahide, trestie de zah─âr, mirodenii (nuc╚Öoar─â), se ├«nt├ólnesc culturi pentru consumul intern precum batate, manioc, igname, porumb, legume. St. V. ╚Öi G. sunt primul produc─âtor mondial de Maranta arundinacea din rizomii c─âreia se ob╚Ťine o varietate de amidon (arrowroot). Se cresc: ovine, porcine, caprine, bovine, iar pescuitul ╚Öi-a pierdut din importan╚Ť─â. Ind. s-a diversificat, ╚Öi este tot mai mult orientat─â c─âtre export. Ind. prelucr─âtoare produce: energie electric─â, textile ╚Öi confec╚Ťii, mobil─â, articole de sport, lapte, carne, zah─âr, ulei de cocos ╚Öi de arahide, bere ╚Ö.a. ├Än diversificarea surselor de venit, un rol important ├«l joac─â taxele rezultate din ├«nregistrarea ╚Öi prezen╚Ťa (adesea o simpl─â adres─â po╚Ötal─â) a firmelor str─âine (off-shore) precum ╚Öi cele ├«ncasate ca urmare a folosirii de c─âtre numeroase nave str─âine (din 54 de ╚Ť─âri, inclusiv Rom├ónia) a pavilionului de complezen╚Ť─â. C─âi rutiere: 830 km (2002). Principalul port ╚Öi aeroport este Kingstown. Turismul ├«n parte prin intermediul vaselor de croazier─â a devenit principala surs─â de valut─â a ╚Ť─ârii, dep─â╚Öind de peste dou─â ori veniturile ob╚Ťinute din exporturi. Principale zone ╚Öi obiective: Capitala ╚Öi ├«mprejurimile, vulcanul La Soufri├Ęre, ins. Grenadine unde se afl─â numeroase spa╚Ťii de cazare ╚Öi agrement. Moneda: 1 Eastern Carribean Dollar = 100 Cents. Export: banane, f─âin─â, orez, taro, amidon de arrowroot, rachete de tenis; reexporturi. Pr.v parteneri: Marea Britanie, S.U.A., Trinidad ╚Öi Tobago. ÔÇô Istoric. Descoperit de Cristofor Columb ├«n 1498 (├«n ziua de Sf├óntul Vicen╚Ťiu, de unde ╚Öi numele), St. V. ╚Öi G. devine colonie englez─â ├«n 1783, iar ├«n 1979 ├«╚Öi proclam─â independen╚Ťa de stat ├«n cadrul Commonwealth-ului. Membru al O.N.U. (16 sept. 1980). Prim-min. Robert Milton Cato (1979-1984). Liderul Noului Partid Democrat, James F. Mitchell, prim-min. (din 30 iul. 1984) cedeaz─â puterea (oct. 2000) lui Arnhim Ulrich Eustace, noul lider al Noului Partid Democrat, ├«nlocuit ├«n func╚Ťia de prim-min. de Ralph Gonsalves, ca urmare a c├ó╚Ötig─ârii alegerilor legislative din 28 mart. 2001. Monarhie constitu╚Ťional─â.
SFÂNTUL VINCENȚIU SI GRENADINELE v. Saint Vincent și Grenadinele.

Grenadine dex online | sinonim

Grenadine definitie

Intrare: grenadin─â
grenadin─â substantiv feminin
Intrare: Grenadine
Grenadine