cataríg sn vz catalige

cătăríg sm vz catalige

cătărígă sf vz catalige

cătâríg snm vz catalige

cătăríg, cătărígi, s.m. (reg.; mai ales la pl.) 1. picioroange, catalige. 2. adolescent, flăcăiandru, june, tinerel.

catarigi f. pl. 1. picioare de lemn; galenți; 2. Tr. răcituri, piftie (din picioare de vite). [V. cătălige).

cătăríg m. Vechĭ. Flăcău, adolescent.

Catar/aga, -ig v. Cătărig 1, 3.

CĂTĂRIG(Ă) subst. v. rom. 1° picioroange, 2° tînărul „de la 15 pînă la 22 ani”, termen folosit în Pravila lui Matei Basarab, în „Divanul” lui Dim. Cantemir și în „Calendar pe 112 ani” de clucer Barbu Viișoreanu ed. 1800 (Sd XVI). 1. Catarig, (Viciu 15); – R., act.; – Luca, act. 2. Cătarig b. (Isp II¹). 3. Prob. Cataraga 1673, răzeș din Iași.