ÎNNEGRÍ, înnegresc, vb. IV. 1. Tranz. A vopsi, a da cu negru; a negri; p. ext. a face să devină de culoare închisă, a întuneca. ◊ Expr. (Fam.) A înnegri hârtia = a scrie. ♦ Intranz. și refl. A deveni negru; p. ext. a căpăta o culoare închisă, a se întuneca. ♦ Refl. (Despre oameni) A se bronza. ♦ A murdări, a păta. 2. Intranz. A apărea, a se detașa ca o pată întunecată pe un fond de culoare deschisă. 3. Tranz. Fig. A prezenta în culori sumbre, defăimătoare; a ponegri. – În + negru.

ÎNNEGRÍRE s. f. Acțiunea de a (se) înnegri; înnegreală. – V. înnegri.

ÎNNEGRÍ, înnegresc, vb. IV. 1. Tranz. A vopsi, a da cu negru; a negri; p. ext. a face să devină de culoare închisă, a întuneca. ◊ Expr. (Fam.) A înnegri hârtia = a scrie. ♦ Intranz. și refl. A deveni negru; p. ext. a căpăta o culoare închisă, a se întuneca. ♦ Refl. (Despre oameni) A se bronza. ♦ A murdări, a păta. 2. Intranz. A apărea, a se detașa ca o pată întunecată pe un fond de culoare deschisă. 3. Tranz. Fig. A prezenta în culori sumbre, defăimătoare; a ponegri. – În + negru.

ÎNNEGRÍRE s. f. Acțiunea de a (se) înnegri; înnegreală. – V. înnegri.

ÎNNEGRÍ, înnegresc, vb. IV. 1. Tranz. A vopsi cu negru, a acoperi cu o culoare neagră, a da cu negru; p. ext. a face să devină de culoare închisă, a întuneca. Amurgul înnegrise zarea, S-auzea-n departe tremurat cîntarea Buciumului jalnic. COȘBUC, P. I 249. Se necăji și șterse versul tot, îl înnegri bine, ca să nu se mai poată citi. VLAHUȚĂ, O. A. III 78. ♦ A murdări, a păta. Ai înnegrit-o [cămașa] de nu știu zău, cum am s-o scot din boală. REBREANU, I. 45. ♦ Fig. (Despre lucruri negre) A face să pară lucrurile înconjurătoare de culoare neagră. Stoluri de ciori înnegresc ramurile copacilor. VLAHUȚĂ, O. A. II 34. ♦ Intranz. și Refl. A prinde o culoare neagră, a deveni negru; fig. (despre plante) a se veșteji. Busuiocul a-nnegrit, Rozmarinu-a-ngălbinit. ALECSANDRI, P. P. 284. Abia noaptea înnegrește, și vroi zori să se ivească. CONACHI, P. 103. ♦ Refl. (Despre oameni) A se bronza de soare. 2. Intranz. A părea, a se arăta de culoare neagră (detașîndu-se pe un fond deschis). Pe-o culme ușoară, înnegrea un pîlc de mărăcini. SADOVEANU, O. A. III 54. ♦ A-și pierde strălucirea, a păli, a deveni mohorît. Și luna înnegrește și ceru-ncet se pleacă. EMINESCU, O. I 95. 3. Tranz. Fig. A acoperi hîrtia cu slove; a scrie. Cu gîndiri și cu imagini Înnegrit-am multe pagini, Și-ale cărții, și-ale vieții Chiar în zorii tinereții. EMINESCU, O. IV 292. 4. Tranz. Fig. A descrie (pe cineva) în culori negre, a vorbi de rău; a ponegri. Dușmanii mei se înmulțesc... Aleargă toți și mă-nnegresc. MACEDONSKI, O. I 37. Cu gardu m-au îngrădit, Cu vorba m-au înnegrit. TEODORESCU, P. P. 317. – Variantă: negrí (SBIERA, P. 227, NEGRUZZI, S. I 233, id. ib. II 221) vb. IV.

ÎNNEGRÍRE s. f. Acțiunea de a (se) înnegri. Înnegrire cu catran.

înnegrí (a ~) (-ne-gri) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. înnegrésc, imperf. 3 sg. înnegreá; conj. prez. 3 să înnegreáscă

înnegríre (-ne-gri-) s. f., g.-d. art. înnegrírii

înnegrí vb. (sil. -gri), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. înnegrésc, imperf. 3 sg. înnegreá; conj. prez. 3 sg. și pl. înnegreáscă

înnegríre s. f. (sil. -gri-), g.-d. art. înnegrírii

ÎNNEGRÍ vb. 1. (pop.) a cerni. (A ~ un obiect cu vopsea.) 2. (înv. și pop.) a (se) smoli. (Își ~ fețele.) 3. v. bronza. 4. v. voala.

ÎNNEGRÍ vb. v. bârfi, blama, calomnia, cleveti, defăima, denigra, discredita, ponegri.

ÎNNEGRÍRE s. 1. (rar) înnegreală, (pop.) cernire, cernit, (reg.) cerneală. (~ unui obiect cu vopsea.) 2. v. bronzare. 3. v. voalare.

ÎNNEGRÍRE s. v. bârfă, bârfeală, bârfire, bârfit, calomnie, calomniere, cleveteală, clevetire, clevetit, defăimare, denigrare, discreditare, ponegreală, ponegrire, șoaptă.

A (se) înnegri ≠ a (se) albi, a (se) înălbi

A înnegri ≠ a albi

Înnegrire ≠ albire

A ÎNNEGRÍ ~ésc 1. tranz. A face să se înnegrească. 2. intranz. pop. A se contura cu ceva negru, întunecat (pe un fond deschis). /în + negru

A SE ÎNNEGRÍ mă ~ésc intranz. 1) A deveni negru; a căpăta culoare neagră. 2) A pierde culoarea inițială, întunecându-se sub acțiunea unor factori externi (ploi, vânturi). 3) (despre persoane sau părți ale corpului lor) A deveni negru (sub acțiunea razelor solare); a se pârli; a se bronza. /în + negru

înnegri v. 1. a (se) face negru; 2. a întuneca: oști nenumărate câmpul înnegrește BOL.; 3. fig. a descrie în colori negre, a calomnia. [Lat. NIGRESCERE].

înegrésc v. tr. (d. negru). Fac negru: cerneala înegrește hîrtia, trupele înegreaŭ cîmpu. Fig. Denigrez, încondeĭez, defaĭm. V. intr. Devin negru, apar în negru: vedeam trupele înegrind pe cîmp. – Se zice și se scrie și înnegresc.

înnegri vb. v. BÎRFI. BLAMA. CALOMNIA. CLEVETI. DEFĂIMA. DENIGRA. DISCREDITA. PONEGRI.

ÎNNEGRI vb. 1. (pop.) a cerni. (A ~ un obiect cu vopsea.) 2. (înv. și pop.) a (se) smoli. (Își ~ fețele.) 3. a (se) arde, a (se) bronza, a (se) pîrli, a (se) prăji, (înv. și reg.) a (se) păli. (Se ~ la soare, pe plajă.) 4. (FOTO) a se voala. (Filmul s-a ~.)

ÎNNEGRIRE s. 1. (rar) înnegreală, (pop.) cernire, cernit, (reg.) cerneală. (~ unui obiect cu vopsea.) 2. bronzare, pîrlire, prăjire. (~ cuiva la soare.) 3. (FOTO) voalare. (~ clișeului.)

înnegrire s. v. BÎRFĂ. BÎRFEALĂ. BÎRFIRE. BÎRFIT. CALOMNIE. CALOMNIERE. CLEVETEALĂ. CLEVETIRE. CLEVETIT. DEFĂIMARE. DENIGRARE. DISCREDITARE. PONEGREALĂ. PONEGRIRE. ȘOAPTĂ.

ÎNNEGRÍRE (< înnegri) s. f. 1. Acțiunea de a (se) înnegri și rezultatul ei. 2. (FITOPAT.) Înnegrirea bazei tulpinilor = boală a cartofului provocată de bacteria Erwinia phytophthora; porțiunea înnegrită este mai subțire și treptat putrezește. Înnegrirea lemnului = colorarea în brun-negricios a lemnului atacat de unele ciuperci. Înnegrirea nervurilor = denumire dată unor boli ale plantelor, caracterizate în special prin înnegrirea nervurilor (ex. î.n. de varză). Înnegrirea spicului = boală a cerealelor provocată de ciupercile Dilophia graminis (spicul este prins într-o masă neagră, cărbunoasă) și Mycosphaerella tulasnei (spicul se acoperă de puncte negre). 3. (FIZ.) Mărime care caracterizează gradul de opacitate a unei plăci sau a unui film fotografic după developare, proporțională cu energia radiației incidente și cu timpul de expunere.