Dicționare ale limbii române

2 intrări

3 definiții pentru țuruire

țuruí vb., ind. prez. 1 sg. țúrui/țuruiésc; imperf. 3 sg. țuruiá; conj. prez. 3 sg. și pl. țúruie/țuruiáscă
țuruí, țuruiésc, vb. IV (reg.) a se scurge (apa, nisipul).
țúruĭ, a v. intr. (d. țur, și rudă cu sîrb. cúriti, a se scurge, ca și cu cĭur 2, țîrîĭ, zuruĭ. V. Bern. 1, 131). Mă scurg mult (vorbind de apă, de grăunțe, de nisip).

țuruire dex online | sinonim

țuruire definitie

Intrare: țurui
țurui verb grupa a IV-a conjugarea a IV-a
țurui verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
Intrare: țuruire
țuruire infinitiv lung