Dicționare ale limbii române

7 definiții pentru țurțurat

ȚURȚURÁT, -Ă, țurțurați, -te, adj. (Rar) De care atârnă țurțuri, plin de țurțuri, cu țurțuri. – Țurțur + suf. -at.
ȚURȚURÁT, -Ă, țurțurați, -te, adj. De care atârnă țurțuri, plin de țurțuri, cu țurțuri. – Țurțur + suf. -at.
ȚURȚURÁT, -Ă, țurțurați, -te, adj. Cu țurțuri, de care atîrnă țurțuri. Barba și pletele-i albe, țurțurate la sfîrcuri de sarea talazelor, i-acoperâ ochii. DELAVRANCEA, S. 66.
țurțurát (rar) adj. m., pl. țurțuráți; f. țurțurátă, pl. țurțuráte
țurțurát adj. m., pl. țurțuráți; f. sg. țurțurátă, pl. țurțuráte
ȚURȚURÁT ~tă (~ți, ~te) rar Care are țurțuri; cu țurțuri. /țurțur + suf. ~at
țurțurát, -ă adj. Garnisit cu țurțurĭ: o streșină țurțurată.

țurțurat dex online | sinonim

țurțurat definitie

Intrare: țurțurat
țurțurat adjectiv