Dicționare ale limbii române

7 definiții pentru țugsui

ȚUCSUÍ, țucsuiesc, vb. IV. Intranz. (Rar) A bea; a trage la măsea. Oamenii pe-atunci dădeau în gropi de proști ce erau. Pînă și a țucsui sau a trage la mustață... tot un zeu trebui să-i învețe. ISPIRESCU, U. 103. – Variantă: țugsuí vb. IV.
ȚUGSUÍ vb. IV v. țucsui.
ȚUCSUÍ, țucsuiesc, vb. IV. Intranz. (Rar) A bea, a chefui. – Comp. bg. cukam.
țucsuí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. țucsuiésc, 3 sg. țucsuiéște
ȚUCSUÍ vb. v. bea, trage.
țucsuì v. fam. a trage la măsea, a bea mult. [Origină necunoscută].
țucsui vb. v. BEA. TRAGE.

țugsui dex online | sinonim

țugsui definitie

Intrare: țucsui
țucsui conjugarea a VI-a grupa a IV-a verb intranzitiv
țugsui verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a intranzitiv